International • 13 Noiembrie 2009 • 16:44
Summitul extraordinar al Uniunii din 19 noiembrie decide asupra posturilor de top, cel de presedinte si ministru de externe al UE. Cursa pentru acestea este inca deschisa, la ea avand sanse si europarlamentarul roman, Adrian Severin.
Uniunea Europeana va organiza saptamana viitoare, joi, un Summit extraordinar privind ocuparea a doua noi functii de top, create prin Tratatul de la Lisabona.

Presa internationala face tot felul de speculatii privind favoritii la aceste doua posturi. Unul dintre ele este cel de Presedinte permanent al Consiliului European, care va conduce adunarea sefilor de stat si de guverne in calitatea sa de Presedinte al Consiliului European si va reprezenta Uniunea pe scena internationala.

Cealalta pozitie este aceea a noului Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si Aparare. Comparativ cu predecesorii sai, viitorul Inalt Reprezentant va detine in plus si functia de vice-presedinte al Comisiei Europene, functie ce ii va facilita accesul direct la multiplele instrumente financiare UE pentru statele terte. Sub conducerea Inaltului Reprezentant se va afla si Serviciul European pentru Actiunea Externa, in structura caruia vor fi incluse si structurile militare UE.

Personalitatile vehiculete pentru mandatul de doi si ani jumatate al Presedintelui Consiliului European sunt Tony Blair, fostul prim ministru britanic, primii ministri ai statelor Benelux (Juncker, van Rompuy, Balkenende), fostul cancelar austriac Schüssel, presedintele liberalilor in Parlamentul European, Verhofstadt, fosta presedinta irlandeza Robinson, fosta presedinta letona Vike-Freiberga, presedinta lituaniana Grybauskaite si cea finlandeza Halonen, arata publicatia germana Frankfurter Allgemeine, conform unui comunicat al Delegatiei social-democrate romane in Parlamentul European.

Discutiile purtate in culise intre capitale au semanat, inca de la inceput, cu o piramida: cu cat trece mai mult timp, cu atat pozitiile favoritilor zilei par sa se clatine. Acesta este cazul actual al premierului belgian Herman Van Rompuy, pe care tara sa il vedea deja plecat si ii cauta deja un inlocuitor, desi el nu si-a anuntat niciodata oficial intentiile, comenteaza AFP, citat de NewsIn.

"Belgienii avanseaza prudent, pentru ca vor sa evite sa se insele pentru a treia oara, dupa Jean-Luc Dehaene si Guy Verhofstadt", doi responsabili belgieni sustinuti de Paris si de Berlin pentru presedintia CE in 1994, respectiv in 2004, dar respinsi printr-un veto britanic, subliniaza un diplomat european.

"Problema este ca Van Rompuy este considerat de unele tari drept o cerere franco-germana. Pozitia Marii Britanii va fi esentiala in final", a spus un altul.

Guvernul britanic continua sa il sustina pe Tony Blair, in pofida sanselor infime de succes. Un posibil mod de a negocia un alt post european important (un portofoliu economic cheie in Comisie, de exemplu), dar si o metoda de a sublinia lipsa de entuziasm fata de ipoteza desemnarii lui Van Rompuy, considerat un federalist european, in traditia belgiana.

Pentru mandatul Inaltului Reprezentant se afla in competitie, printre altii, ministrul britanic al afacerilor externe David Miliband, fostul premier italian D'Alema, actualul comisar pentru extindere Rehn, ministrul suedez al afacerilor externe Bildt, actual comisar pentru comert international Ashton si fostul ministru roman al afacerilor externe Adrian Severin. Numele eurodeputatului PSD apare si pe lista poisbilitatilor pentru acest post constituita de Wall Street Journal, European Voice, Die Welt.

Oricum, intentiile Londrei sunt vagi. Ministrul britanic de externe David Miliband pare sa se fi retras definitiv din cursa pentru acesta functie, care i-a fost propusa. El a afirmat miercuri ca vrea sa ramana in tara sa, pentru alegerile legislative din 2010, care se anunta dificile pentru Partidul sau Laburist.Acesta a mai subliniat ca vrea "sa se lupte pentru Marea Britanie, in care crede". Miliband este considerat drept o mare speranta, pentru a prelua intr-o zi conducerea laburistilor.

Deputatii socialisti europeni au luat deja act de aceasta retragere si si-au pus sperantele in fostul premier italian de stanga Massimo D'Alema, mai comenteaza AFP.

Astfel, pentru ambele pozitii si-au manifestat interesul mai multi politicieni europeni. Din discutiile preliminare purtate pana in prezent niciunul dintre candidati nu a fost desemnat in mod oficial ca si favorit.

"Jocul este deschis", apreciaza presedintele Fundatiei Schuman, un centrul de reflectie european, care face campanie pentru Vike-Freiberga.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.