Asumandu-si ateismul, scriitorul Jose Saramago il acuza pe Papa Benedict al XVI-lea de "cinism", avertizand, intr-o intrevedere cu filosoful Paolo Flores d'Arcais, publicata in Il Fatto Quotidiano, ca "arogantei reactionare" a bisericii trebuie sa ii raspundem cu "insolenta inteligentei vii".
"Ratzinger are curajul de a-l invoca pe Dumnezeu pentru a-si intari universul sau neo-medieval, un Dumnezeu pe care nu l-a vazut niciodata, cu care nu a baut nicio cafea, ceea ce demonstreaza cinismul intelectual al personajului", a spus Saramago, intr-o conversatie cu filosoful italian Paolo Flores d'Arcais, potrivit NewsIn care citeaza Il Fatto Quotidiano.

"Ratzinger nu este nimic mai mult decat un detaliu. Un detaliu al unei institutii mamut, care slabeste constiinta omului", a spus scriitorul portughez, in timpul vizitei la Roma, unde si-a lansat volumul de texte publicate pe blog, "O, Caderno".

Admitand ca a fost pana acum un ateu "tacut", Saramago isi schimba atitudinea si vorbeste cu o lucidate agresiva despre Biserica. "Insolentei reactionare a Bisericii Catolice trebuie sa ii raspundem cu insolenta inteligentei vii, a bunului-simt, a vorbei responsabile. Nu putem permite ca adevarul sa fie ofensat in fievare zi de presupusi reprezentanti ai lui Dumnezeu pe pamant, cand in realitate tot ce ii intereseaza este puterea", spune portughezul. Potrivit scriitorului, Bisericii nu ii pasa de cele cateva suflete, ci urmareste intotdeauna sa le controleze trupurile.
La aproape trei decenii dupa controversele iscate de "Evanghelia dupa Isus Cristos", José Saramago revine asupra lui Dumnezeu si a moralei crestine, intr-un roman despre care este sigur ca va naste polemici, lansat, joi, la Targul de carte de la Frankfurt. "Dumnezeu nu este demn de incredere. Cine naiba este acest Dumnezeu care, pentru a-l innobila pe Abel, in dispretuieste pe Cain?", isi incepe Saramago romanul, scris in doar patru luni, dupa cum el insusi marturiseste.

José Saramago nu crede ca aceasta carte va fi ultima care se va atinge de Dumnezeu: "conturile cu Dumnezeu nu sunt definitiv reglate, ci cu oamenii care l-au inventat". "Dumnezeu, diavolul, binele, raul, toate acestea sunt in mintea noastra, nu in rai sau iad, alte inventii. Nu ne dam seama ca, inventandu-l pe Dumnezeu, ne-am facut sclavii lui?", ridica Saramago miza.

Nici teama de moarte de acum cativa ani nu pare a-l fi apropiat pe scriitor de Dumnezeu. "Imi asum faptul ca Dumnezeu nu exista, altfel as fi apelat la el in starea in care eram. Dar daca il chem, daca brusc apare, cine decide ce sa-i spun, ca sa imi prelungesc viata?", mai scrie autorul.

Nascut pe 16 noiembrie 1922 la Azinhaga (Ribatejo), José Saramago si-a facut debutul in 1947, cu un roman renegat ulterior chiar de catre el. De-abia dupa 20 de ani, Saramago a inceput sa publice poezie, cronici literare si politice, nuvele, piese de teatru, revenind la roman abia in 1977, cu "Manual de pictura si caligrafie".

Cartea care l-a consacrat este "Memorialul manastirii" (publicat in 1982, aparut la Polirom in 2007), care, alaturi de "Anul mortii lui Ricardo Reis" (1984, Polirom - 2003 si 2009) si "Istoria asediului Lisabonei" (1989, Polirom - 2004), formeaza seria narativa cu tematica istorica. In 1991, a publicat cel mai controversat roman al sau, "Evanghelia dupa Isus Cristos" (Polirom - 2003), care reconstruieste o viata apocrifa a lui Iisus. In 2005, i-a aparut volumul autobiografic "Farame de memorii" (Polirom - 2009), urmat de microromanul "Calatoria elefantului" , aflat in pregatire la editura Polirom.

In 1991, romanul "Evanghelia dupa Isus Cristos" (Polirom - 2003) a fost condamnat de guvernul portughez, care la impiedicat pe Saramago sa participe la competitia pentru Premiul european pentru literatura.


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.