Ce conditii impune premierul turc la deschiderea frontierei dintre Turcia si Armenia

"Vrem ca toate frontierele sa se deschida in acelasi timp (...). Dar, atat timp cat Armenia nu se va retrage din teritoriile azere pe care le ocupa, Turcia nu poate avea o atitudine pozitiva privind acest subiect", a declarat Erdogan (foto) la o reuniune organizata la Ankara cu liderii partidului sau, potrivit NewsIn.

Acordurile semnate sambata prevad deschiderea frontierei turco-armene, inchisa din 1993 de Turcia, in semn de sustinere fata de Azerbaidjan. Acordurile prevad si stabilirea relatiilor diplomatice, informeaza AFP. [Hillary Clinton a negociat prin telefon semnarea acordurilor intre Turcia si Armenia]


Prin reconcilierea cu Armenia, Turcia a obtinut un nou avantaj in drumul spre UE

"Comisia considera ca este un pas curajos spre pacea si stabilitatea din regiunea din sudul Caucazului si o decizie cu adevarat istorica prin care cele doua parti arata ca sunt dispuse la un compromis", a precizat Comisia Europeana dupa semnarea, sambata, la Zurich, de catre Turcia si Armenia, a acordurilor vizand normalizarea relatiilor bilaterale, afectate de aproape un secol de problema genocidului armean.

De altfel, cu cateva ore inainte de semnarea documentelor, seful diplomatiei europene, Javier Solana, prezent la ceremonia de la Zurich, a fost mai explicit.

Aceste acorduri, care prevad stabilirea relatiilor diplomatice si deschiderea frontierei comune, vor fi, de asemenea, "importante pentru tarile implicate, in relatiile cu UE", a declarat el, reamintind de candidatura Turciei la UE.

Turcia si Armenia au avut relatii tensionate din cauza masacrarii armenilor de catre turcii otomani, in Primul Razboi Mondial. Pentru Erevan, aceste masacre reprezinta un genocid, termen respins categoric de Ankara.

"Semnand acordurile cu armenii, turcii elimina unul dintre argumentele cu greutate ale opozantilor aderarii Turciei la UE. Turcia devine astfel un interlocutor din ce in ce mai incontestabil", apreciaza analistul turc Mehmet Ali Birand.

Negocierile in vederea aderarii Turciei la UE au inceput in 2005, dar nu avanseaza, in special din cauza problemei Ciprului, dar si a faptului ca doua dintre cele mai influente tari din UE – Germania si Franta – se opun ferm includerii Turciei, tara cu aproximativ 71 de milioane de locuitori, in majoritate musulmani, in blocul european.

Pasul istoric cu Armenia vine la trei luni de la semnarea, la Ankara, a proiectului Nabucco, vazut drept un argument economic pentru candidature Turciei la UE.

Conducta va transporta gaze din Asia in Europa via Turcia, reducand dependenta europenilor de Rusia.

In raportul anual privind Turcia, din care Financial Times Deutschland a publicat recent extrase, Comisia Europeana mentioneaza, de altfel, proiectul Nabucco la capitolul “puncte bune” atribuite guvernului de la Ankara.

De altfel, presedintia UE nu a ezitat sa sublinieze "interesul strategic comun" al Europei si Turciei in momentul semnarii Nabucco.
Aflat saptamana trecuta in vizita in Franta, presedintele turc Abdullah Gül a profitat de ocazie pentru a-l atrage cu proiectul Nabucco pe omologul sau francez Nicolas Sarkozy, care insa nu si-a schimbat opozitia fata de aderarea Turciei la UE.

"Companiile franceze vor fi binevenite in acest proiect", a propus Gül.

"Europa ii reproseaza Turciei ca nu inregistreaza progrese rapide in reformele interne, dar turcii avanseaza in alte domenii. Este vorba despre Nabucco, Armenia, refromele in favoarea kurzilor, rolul pe care il joaca Turcia intre Iran si Occident. Totul pentru a le spune europenilor: suntem pentru pacea in regiune, suntem interlocutorii ce nu pot fi ocoliti", explica analistul Birand.

---

Despre autor: