Razboi transatlantic pentru reforma ONU

Secretarul general al Natiunilor Unite, Kofi Annan, a fost ovationat miercuri de Adunarea generala a ONU, primind astfel o sustinere fara echivoc din partea comunitatii internationale, in ciuda criticilor cu care a fost coplesit de conservatorii americani. Mai multi reprezentanti republicani din Congresul SUA au cerut in mod repetat demisia lui Annan in urma uriasului scandal de coruptie si frauda legat de programul ONU pentru Irak "petrol contra hrana", in care este suspect de implicare fiul acestuia, Kojo Annan.
Ovatiile la scena deschisa au venit la capatul unui discurs in care Kofi Annan a prezentat delegatilor recomandarile unui Comitet international pentru reformarea ONU, proiect ambitios pe care il doreste finalizat in 2005 si care ar reprezenta cea mai ampla reforma a organizatiei, de la infiintarea acesteia, in 1945. "Tocmai ati primit un omagiu rar si exceptional de calduros din partea Adunarii generale", a declarat de la tribuna presedintele forului, Jean Ping, dupa ovatiile in cinstea lui Kofi Annan. Asemenea ovatii nu s-au mai auzit in incinta ONU din 1998, cind la tribuna se afla Bill Clinton.

Desi actualul presedinte american George W. Bush isi mentine decizia de retragere a sprijinului pentru Kofi Annan, pina la finalizarea rezultatelor anchetei asupra afacerii de coruptie in programul "Petrol contra hrana", secretarul general al ONU a primit un puternic sprijin din partea Uniunii Africane, Uniunii Europene, natiunilor arabe si multor altor tari. Printre cei care au tinut sa-i telefoneze personal lui Annan pentru a-si exprima sprijinul figureaza presedintele rus Vladimir Putin, precum si liderii britanic, german si francez. Kofi Annan a respins toate cererile privind demisia sa, declarind ca va merge mai departe si se va concentra asupra reformelor ONU in ultimii doi ai ai mandatului sau.

Batalia pentru un loc in Consiliu

Planul include doua modalitati referitoare la extinderea Consiliului de Securitate si chestiuni privind actiunile militare, bazindu-se pe un viitor raport al unui asa-numit "comitet international al inteleptilor", compus din 16 membri ONU.
Raportul formulat de asa-zisul "comitet al inteleptilor", din care fac parte numeroase personalitati internationale, propune doua modele de reforma a Consiliului de Securitate, principalul organism de decizie al ONU, care ar urma sa treaca de la 15 la 24 de membri. Cele doua modele se bazeaza pe o noua repartitie a celor 191 de tari membre ONU in patru grupuri geografice - Europa (inclusiv Europa de Est), Africa, Asia (inclusiv Australia si Noua Zeelanda) si Americile (Sud si Nord, inclusiv Statele Unite si Canada). Primul model prevede crearea a sase noi mandate de membri permanenti si a trei de membri nepermanenti. Astfel, din Consiliu ar face parte 11 membri permanenti si 13 membri nepermanenti, dar noii membri permanenti nu ar avea drept de veto. Germania, Japonia, India si Brazilia au lansat o ofensiva comuna pentru a obtine statutul de membru permanent. Washingtonul si-a manifestat sprijinul explicit pentru candidatura Japoniei, insa nu s-a pronuntat in legatura cu dreptul de veto.
Al doilea model prevede mentinerea celor cinci membri permanenti actuali si includerea a noua noi membri nepermanenti. Opt dintre acestia - cite doi pentru fiecare grup geografic - ar avea un statut special, putind fi alesi pentru mandate de cite patru ani, cu posibilitatea de realegere.

Actiuni preventive, doar cu aprobare

O alta problema luata in considerare de "comitetul inteleptilor" se refera la actiunile militare preventive, raportul afirmind ca doar Consiliul de Securitate ar trebui sa aiba autoritatea de a autoriza astfel de operatiuni si numai intr-un numar limitat de situatii. Ei cred ca, pentru a se lua o asemenea masura, trebuie sa se aprecieze seriozitatea amenintarii, sa se utilizeze forta in mod proportional si doar ca ultima varianta, dar si sa evalueze consecintele unei astfel de interventii. In plus, membrii Comisiei au pledat pentru actiuni mai ferme destinate evitarii amenintarilor si au propus adoptarea unei doctrine de interventie care sa oblige comunitatea internationala sa apere populatia care risca sa fie afectata de genocid sau epurare etnica.

Drepturi egale pentru toti

Statele Unite nu au luat o decizie in legatura cu pozitia fata de extinderea Consiliului de Securitate la 24 de membri, in cadrul reformelor ONU, a declarat miercuri seful diplomatiei americane, Colin Powell. El a subliniat ca Washingtonul prefera mai intii sa "examineze raportul" in care sint cuprinse cele 101 masuri gindite de "comitetul inteleptilor". In paralel, cancelarul german Gerhard Schroeder a pledat pentru acordarea dreptului de veto si tarilor care solicita in prezent statutul de membru permanent in Consiliul de Securitate. "Nu trebuie sa lucram cu doua masuri. Asta inseamna ca noii membri trebuie sa aiba acelasi drept de veto pe care-l au cei cinci membri permanenti actuali", a declarat cancelarul german, aflat intr-o vizita in Japonia.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe