Tratatul de la Lisabona, 'a fi sau a nu fi' legal in Germania

Cea mai inalta jurisdictie din Germania, cu sediul in orasul vestic Karlsruhe, va decide marti, la ora locala 10.00 (11.00, ora Romaniei), daca tratatul respecta sau nu Legii fundamentale, text cu valoare de Constitutie in Germania.

O eventuala blocare a finalizarii ratificarii textului ar fi o mare infrangere pentru cancelarul Angela Merkel, care s-a implicat personal in favoarea adoptarii textului. Acesta a fost deja aprobat de cele doua camere ale Parlamentului, insa presedintele german Horst Koehler nu l-a semnat deoarece asteapta decizia curtii, blocand astfel ultima etapa a ratificarii textului, si anume trimiterea documentelor la Roma.

Judecatorii de la Curtea Constitutionala au fost sesizati de catre deputatul conservator de Bavaria Peter Gauweiler (CSU) si de catre un grup de deputati din formatiunea radicala de stanga Die Linke. Acestia acuza tratatul ca reduce prerogativele Parlamentului german si ca incalca principiul democratiei.

"Tratatul de la Lisabona nu poate satisface imperativele democratiei si statului social din Constitutia noastra", sunt de parere deputatii din Die Linke.

O dovada ca Merkel ia in serios aceasta chestiune este faptul ca, in luna februarie, cancelarul i-a trimis la Karlsruhe pe ministrul sau de externe, Frank-Walter Steinmeier, si pe cel de interne, Wolfgang Schaeuble, pentru a pleda in favoarea textului european. "Tratatul de la Lisabona consolideaza tocmai fundamentele democratiei in UE", a declarat la acel moment Steinmeier. La randul sau, ministrul de interne a declarat ca textul nu "pune in pericol suveranitatea Germaniei".

O decizie defavorabila documentului ar fi surprinzatoare, insa unii membri ai Curtii Constitutionale au exprimat indoieli cu privire la ideea ca tratatul al consolida democratia Germaniei.

Pozitia Curtii va fi urmarita indeaproape la Bruxelles, deoarece aceasta este una dintre ultimele etape ramase din lungul si haoticul proces de ratificare a tratatului de catre cele 27 de state membre.

Redactat dupa esecul proiectului Constitutiei europene din 2005, Tratatul de la Lisabona, destinat eficientizarii UE si extinderii rolului sau in lume, va intra in vigoare numai daca este ratificat de toate statele membre.
Viitorul sau va depinde insa si de organizarea unui al doilea referendum in Irlanda, dar si de incheierea ratificarii in Cehia si Polonia, ai caror presedinti eurosceptici inca nu l-au semnat.

Pentru ca Dublinul sa organizeze al doilea scrutin, liderii UE au acordat saptamana trecuta Irlandei garantii menite sa inlature ingrijorarile cetatenilor sai, care au respins deja textul la referendumul din 12 iunie 2008.

La randul sau, presedintele ceh Vaclav Klaus a explicat saptamana trecuta ca asteapta rezultatul referendumului irlandez si decizia Curtilor Constitutionale din Germania si Cehia pentru a semna documentul.
In Polonia, ratificarea completa mai depinde tot numai de semnatura presedintelui Lech Kaczynski.

In Marea Britanie, conservatorii lui David Cameron, consideratii viitorii castigatori ai alegerilor generale din 2010, au avertizat ca vor supune unui referendum Tratatul de la Lisabona, care a fost deja ratificat de Londra.