Iranienii isi vor alege vineri presedintele, dupa o campanie plina de critici fata de Ahmadinejad

Intr-o tara izolata de comunitatea internationala si cu o economie in stare de avarie, contracandidatii presedintelui ar fi trebuit sa aiba o sarcina usoara in campania lansata la 22 mai, cu atat mai mult cu cat Moussavi beneficiaza de un sprijin vizibil din partea majoritatii tinerilor mediul urban, care doresc libertati individuale extinse, relateaza AFP, citata de NewsIn.

Mahmoud Ahmadinejad a curtat de-a lungul intregului sau mandat electoratul de jos, care l-a adus la putere in 2005, si mizeaza din nou pe aceasta pentru a fi reales. La randul sau, Moussavi, fost premier revenit pe scena politica a tarii dupa 20 de ani de absenta, si-a construit campania pe criticile aduse lui Ahmadinejad, acuzandu-l in special ca a deteriorat imaginea Iranului in strainatate.

Mahmoud Ahmadinejad, care se prezinta drept liderul unei tabere "antiimperialiste", nu se teme de critici si uneori pare ca le cauta, cu declaratiile sale provocatoare. Holocaustul este o "inselatorie grosolana", rezolutiile ONU care au sanctionat Iranul pentru programul sau nuclear sunt "bucati de hartie", iar republica islamica este "prima putere a lumii" sunt numai cateva dintre declaratiile sale care au socat. Intr-o dezbatere la care a luat parte alaturi de candidatul reformator Mehdi Karoubi, Ahmadinejad a afirmat ca diplomatia reprezinta "controlul opiniei publice mondiale", adaugand ca el se adreseaza colectivitatii, nu liderilor politici.

Pe plan intern, inflatia a crescut cu aproximativ 10%, ajungand la peste 25% in timpul mandatului sau, iar somajul a depasit nivelul de 12%. In plus, se profileaza spectrul unui deficit bugetar colosal, daca pretul petrolului nu va creste.

In campanie, Ahmadinejad a oferit estimari si diagrame care contrazic aceste informatii oficiale, ceea ce i-a determinat pe Karoubi si Moussavi sa il faca mincinos. Acesta se bazeaza pe sprijinul primit din partea celor care au beneficiat de generozitatea sa, mai precis care au obtinut imprumuturi fara dobanda, cadouri in bani si subventii pentru produsele de prima necesitate.

Contrar predecesorilor sai, care guvernau din capitala, Ahmadinejad a parcurs tara neincetat timp de patru ani. In 2005, el se descria drept "servitorul poporului", insa in prezent este cel care lupta impotriva "cercului inchis al celor care au monopolizat economia". In cadrul unei campanii pline de critici la adresa contracandidatilor sai, el a facut legatura in dezbaterile de televiziune intre adversarii sai politici si "profitorii" regimului, pe care i-a calificat anul trecut drept "mafia economica".

"De unde provin banii din campania dumneavoastra?", l-a intrebat presedintele pe Moussavi, dupa care l-a acuzat ca l-a sustinut pe fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsandjani, aflat la putere intre 1989 si 1997. Acesta, cunoscut pentru faptul ca are o avere considerabila, a fost invins in turul al doilea la alegerile prezidentiale din 2005 de catre Ahmadinejad. Presedintele a folosit aceeasi tactica si in cazul lui Karoubi. "Cum v-ati cumparat casa?", l-a intrebat Ahmadinejad pe acesta, iar apoi l-a acuzat ca, in perioada in care era presedintele Parlamentului, a primit fonduri de la un om de afaceri inchis ulterior pentru coruptie.

In ambele cazuri, presedintele a criticat figuri emblematice ale regimului: membri ai clerului bisericesc, care desi au un trecut revolutionar ireprosabil, detin averi a caror provenienta ramane un subiect tabu.

Al treilea sau adversar, fostul lider al Gardienilor Revolutiei, Mohsen Rezai, l-a atacat mai dur pe presedinte, acuzandu-l ca exercita singur puterea. "A creat un vid in jurul sau si nimeni nu se simte in siguranta in apropierea sa", a declarat Rezai, subliniind in acelasi timp "situatia grava in care se afla economia tarii".

De cealalta parte, Ahmadinejad a pus critica adversarului sau pe seama "lipsei de cunostinte cu privire la gestiunea actuala a afacerilor".

Viitorul presedinte iranian va avea doua provocari, Obama si dosarul programului nuclear

Viitorul presedinte Iranian va avea de gestionat pe plan extern deschiderea manifestata de Barack Obama si cu o presiune tot mai mare pentru abandonarea programului nuclear, mai comenteaza AFP.

Acestuia ii va reveni sarcina de a pune in aplicare o politica externa stabilita in mare parte de liderul suprem iranian, Aatollahul Ali Khamenei.
"Problema esentiala a politicii iraniene dupa alegeri va viza raspunsul dat lui Obama si gestiunea negocierilor cu marile puteri privind dosarul nuclear", a declarat analistul politic Mashaallah Shamsolvaezin.

Sarcina presedintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad a fost simplificata pana curand de tonul ofensiv al administratiei fostului sef de stat George W. Bush, care a plasat Iranul pe "axa raului". "Era usor pentru Iran sa critice Statele Unite, insa lucrurile s-au schimbat odata cu sosirea lui Obama", pentru ca acesta s-a oferit sa ajute Teheranul, cu conditia ca acesta sa "desclesteze pumnul", a explicat analistul. "Liderii iranieni cred ca Obama poate sa uneasca lumea impotriva Iranului, iar din aceasta cauza trebuie rezolvate toate diferendele cu Washingtonul in timpul mandatului" lui Obama, a adaugat Shamsolvaezin.

Presedintele american a facut un gest semnificativ fata de Teheran, recunoscand joi responsabilitatea Statelor Unite in lovitura de stat din 1953 care a dus la inlaturarea regimului premierului Mohammad Mossadegh. La randul sau, Iranul a participat, la invitatia Statelor Unite, la o conferinta privind securitatea din Afganistan, organizata la Haga la 31 martie.

"Iranul incearca sa obtina o rivalitate mai bine gestionata, normalizata si respectuoasa" cu Washingtonul, a scris recent cercetatorul Frederic Tellier intr-un raport al International Crisis Group. Dialogul ar trebui sa se axeze pe "chestiunile bilaterale si regionale" si sa vizeze o "cooperare in probleme regionale", acceptand insa in acelasi timp "realitatea diferendelor profunde si a unei competitii strategice" intre cele doua state.

Pe de o parte, Statele Unite acuza Iranul ca destabilizeaza regiunea sustinand organizatia libaneza siita Hezbollah, pe cea palestiniana Hamas si pe extremistii siiti din Irak. De cealalta parte, Teheranul considera ca prezenta trupelor americane in Golf, in Irak si in Afganistan reprezinta principalul factor de destabilizare a regiunii.

Cea de-a doua provocare a noului presedinte va fi atitudinea comunitatii internationale, care priveste cu suspiciune programul nuclear iranian. Teheranul continua sa imbogateasca uraniu, in pofida mai multor rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU, care cer suspendarea programului.

"Nu cred ca republica islamica este pregatita sa faca un compromis in dosarul nuclear, indiferent cine ar fi presedinte", a declarat Mohammad Marandi, director de studii nord-americane la Universitatea din Teheran.

Potrivit lui Shamsolvaezin, Iranul se va baza in acest dosar pe faptul ca Washingtonul are nevoie de ajutorul sau pentru a stabiliza situatia din Irak si Afganistan. "Cred ca Iranul le va cere Statelor Unite sa participe la un consortiu international de imbogatire a uraniului" pe teritoriul sau, a precizat analistul.

Teheranul a propus pentru prima oara aceasta idee in mai 2008, insa nu a gasit niciun sustinator in tabara occidentala.
Shamsolvaezin nu a exclus totusi o intensificare a tensiunilor, daca Washingtonul "intentioneaza sa faca rau Iranului", prin impunerea unor noi sanctiuni. "Daca (americanii - n.red.) se hotarasc sa foloseasca toate mijloacele posibile, Iranul va face la fel", a avertizat analistul.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe