Planul C

O stire-bomba a invadat redactiile bucurestene in urma cu doua saptamani. Comisia Europeana avertiza in scris Romania asupra a sapte probleme grave care pot bloca integrarea europeana a Romaniei in 2007: achizitiile publice, proprietatea intelectuala, protectia mediului, concurenta, agricultura, justitia si afacerile interne. Culmea, scrisoarea este calificata de catre Comisia Europeana drept secreta.

Cu toate acestea, ministrul Integrarii, Ene Dinga, ofera presei cu o transparenta exemplara detalii concrete privind situatia de corijenta in care ne aflam in fata structurilor europene. Verdict: Guvernul actual, format dintr-o coalitie pestrita, nu a reusit in cele sase luni sa imbunatateasca stadiul integrarii Romaniei, dovedindu-si incapacitatea. Aceasta situatie extrem de grava risca sa arunce Romania chiar si in urma Bulgariei, dupa cum arata, pentru prima oara oficial comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. Neindoios, semnalele dure venite in avalansa la Bucuresti de la Bruxelles in ultimele saptamani impun masuri la fel de drastice. Presedintele Traian Basescu are acum toate motivele pentru a solicita alegeri anticipate. Fara o noua guvernare, cu adevarat responsabila, in actualul context neclar european, Romania ar putea rata chiar si data de 2008. (Victor RONCEA)

"E clar ca nu mai putem grabi primirea de noi membri"

Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a avertizat Romania in cursul unei audieri in fata Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European ca nu va ezita sa solicite amanarea aderarii in cazul in care nu vor fi indeplinite criteriile de aderare.

In discursul sau, Olli Rehn a mentionat faptul ca Uniunea Europeana s-a construit pe principiul "pacta sunt servanda", care impune respectarea tratatelor incheiate. El a mai precizat ca raportul de monitorizarea Comisiei Europene asupra Romaniei va fi publicat pe 25 octombrie si ca monitorizarea stricta a activitatii guvernului va fi monitorizata si dupa aceasta data, un al doilea raport urmand sa fie prezentat in prima parte a anului 2006.

Olli Rehn si-a exprimat speranta ca Bucurestiul si Sofia vor definitiva la timp pregatirile pentru aderare, dar a avertizat ca, in caz contrar, nu va ezita sa recomande amanarea primirii lor in UE.

Incepandu-si discursul cu afirmatia "ma bucur ca am aceasta ocazie sa schimb opinii cu dumneavoastra in timpul acestei perioade tulburi din viata Uniunii Europene", comisarul Olli Rehn a subliniat ca "sunt profund dezamagit de faptul ca ratificarea Constitutiei Europene a ajuns la un blocaj. O pauza de reflectie pentru Constitutie era inevitabila. Oricum asta nu inseamna ca Uniunea Europeana ar trebui sa inceteze brusc sa mai functioneze".

Olli Rehn a subliniat ca Uniunea ar trebui sa se consoleze cu faptul ca extinderea nu a fost blocata cu prilejul Consiliului European de saptamana trecuta, care a confirmat concluziile privind extinderea de anul trecut, inclusiv cele referitoare la Balcanii de vest. "Unii politicieni s-au grabit sa ceara incetinirea sau chiar oprirea procesului de extindere si e clar ca nu mai putem grabi primirea de noi membri dupa valul de anul trecut, dar ar fi iresponsabil sa blocam un proces care aduce stabilitate in zonele cele mai instabile ale Europei", a spus comisarul european.

Nu a existat un plan B

In discursul sau, Olli Rehn a recunoscut ca Uniunea Europeana nu a avut niciodata un plan B pentru eventualitatea in care Tratatul constitutional ar fi fost respins. Insa in urma esecului referedumurilor din Franta si Olanda, Olli Rehn a propus un "plan C" pentru continuarea precauta a extinderii. Liniile directoare ale acestui plan sunt consolidare, conditionalitate si comunicare. Dupa cum a explicat Olli Rehn in fata eurodeputatilor, consolidarea inseamna respectarea promisiunilor deja luate. In acest sens oficialul european a precizat ca "Bulgaria si Romania vor adera in 2007 daca indeplinesc conditiile". In viziunea oficialului european conditionalitatea se refera la faptul ca trebuie respectate strict conditiile de aderare asumate. "Mesajul meu catre toate tarile candidate este ca trebuie sa respecte conditiile pana la ultima litera", a adaugat Rehn, precizand: "Desi sper ca Bulgaria si Romania vor adera la timp, nu voi ezita sa recomand amanarea aderarii lor, daca nu indeplinesc reformele esentiale."

Decuplarea de Bulgaria

Raportorul pentru Bulgaria in Parlamentul European, britanicul Geoffrey van Orden, l-a intrebat pe comisarul Rehn daca este posibila decuplarea aderarii Romaniei de Bulgaria. Rehn a confirmat ca in tratatul de aderare exista posibilitatea amanarii doar uneia din cele doua tari, deci decuplarii Romaniei de Bulgaria, potrivit meritelor fiecareia. Raportorul pentru Romania in Parlamentul Europea, francezul Pierre Moscovici, a lipsit de la sedinta de marti, insa locul lui a fost preluat de baroneasa Emma Nicholson care detine functia de raportor din umbra pentru Romania. Baroneasa a laudat procesul de restituire a proprietatilor precum si rezultatele obtinute deja in lupta impotriva coruptiei. Comisarul Rehn a afirmat in replica faptul ca Uniunea Europeana nu are o competenta legala privind sistemul de proprietate, dar ca va continua sa monitorizeze cu atentie reformele din Romania.

Problemele tratatului de aderare

"Au existat speculatii ca tratatul nu va fi ratificat, ceea ce ar fi foarte negativ si nu ar facilita tratamentul individual al fiecarei tari pe baza meritelor proprii", a adaugat comisarul Olli Rehn, facand referire la ingrijorarea exprimata de unii parlamentari germani, austrieci sau francezi cu privire la gradul de pregatire a Romaniei. Dupa cum informeaza postul de radio BBC deoarece este vorba despre un singur tratat, respingerea lui in una din cele 25 de tari membre ale Uniunii ar face caduca aderarea ambelor tari si nu doar a uneia dintre ele. Astfel, parlamentarii nu vor putea alege intre Romania si Bulgaria, aceasta situatie reprezentand o garantie in plus pentru Bucuresti. Comisarul european a mai salutat ratificarea tratatutului in parlamentul slovac cu 102 de voturi pentru si doua abtineri drept o stire pozitiva si incurajatoare pentru Romania si Bulgaria.

Olli Rehn a subliniat pe de alta parte ca Romania si Bulgaria fac parte din a cincea extindere a Uniunii Europene, deci din acelasi val cu cele zece tari care au aderat anul trecut, situatie in care actuala criza a Uniunii va avea efecte mai putin grave. Tratatul de la Nisa, care ramane in vigoare daca nu e adoptata Constitutia europeana, prevede o Uniune cu 27 de membri. Pe de alta parte, pentru Croatia, celelalte tari din Balcani si mai ales Turcia - iar mai departe pentru Ucraina sau Moldova - perioada de asteptare va fi mult mai lunga.

Comisarul Kroes: Romania nu e gata de aderare

Comisarul european pentru concurenta, olandeza Neelie Kroes, a estimat in cadrul unei audieri in Parlamentul European, ca Romania nu este pregatita in materie de concurenta pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza Rompres. Neelie Kroes a precizat cu prilejul audierii sale in fata Comisiei pentru afaceri economice si monetare din PE, ca autoritatile de la Bucuresti au creat "un cadru legislativ" si "capacitati administrative". "In ce priveste rezultatele obtinute, nu este suficient", a subliniat comisarul european, mentionand in primul rand deficientele in materie de combatere a coruptiei.

In timpul audierii de marti din Parlamentul European, comisarul UE a apreciat in schimb "progresele enorme" facute de Bulgaria in 2004, in special in domeniul ajutoarelor de stat. "Daca am avea de luat o decizie astazi, aceasta ar putea fi un "DA" pentru Bulgaria", a declarat d-na Kroes, insa nu si pentru Romania.

Comisia Europeana a adoptat marti seara un proiect de reforma a subventiilor publice, proiect elaborat de Comisarul european pentru Concurenta, Neelie Kroes. Anuntat de mult timp, acest plan de actiune vizeaza o clarificare si o simplificare a regulilor comunitare in materie de subventii acordate de statele membre. "Masurile de reforma a subventiilor publice expuse in acest plan de actiune au drept obiectiv asigurarea faptului ca statele membre UE vor dispune de un cadru legislativ clar, exhaustiv si previzibil, care sa asigure ca subventiile publice vor contribui la cresterea competitivitatii si la furnizarea de servicii publice de calitate", estimeaza Neelie Kroes intr-un comunicat.

Fidela principiului care cere o limitare a ajutoarelor de stat pentru utilizarea mai buna a banului public, Neelie Kroes considera ca nu mai poate fi vorba de a se recurge fara masura la sprijin de stat pentru investitiile demarate de marile firme europene. Un alt obiectiv al Comisiei este acela de a da prioritate subventiilor publice acordate unor domenii precum cercetarea, IMM-urile sau imbunatatirea serviciilor publice. Planul de actiune face parte din Strategia de la Lisabona care are drept obiectiv transformarea economiei europene in cea mai dinamica economie din lume in jurul anului 2010.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe