Germania isi alege sambata presedintele, in chiar ziua cand se implinesc 60 de ani de cand Legea fundamentala (Grundgesetz) a fost adoptata la Bonn, oras ce devenea la 23 mai 1949 capitala noii Republici Federale Germania.
Aceasta Lege fundamentala s-a nascut intr-un context particular. Tara isi pansa inca ranile razboiului si era divizata. Textul adoptat la 23 mai 1949 nu se aplica decat zonei controlate de cei trei aliati occidentali (SUA, Marea Britanie, Franta), iar sovieticii nu au intarziat sa reactioneze printr-o Constitutie pentru RDG, scrie NewsIn.

Textul adoptat nu era astfel decat unul provizoriu, ceea ce il impiedica sa poarte numele de Constitutie. Dupa 60 de ani, textul provizoriu a devenit definitiv si nu a suferit decat cateva modificari consecvente, in momentul reunificarii sau in timpul reformei federalismului, in 2006.
Sambata sunt prevazute tot felul de festivitati si concerte, la Berlin cu precadere, dar si la Bonn.

Aceasta zi va marca si alegerea presedintelui Republicii Germania, care este votat de Adunarea Federala, un colegiu electoral ce cuprinde peste 1.000 de alegatori. Surpriza ar fi daca social-democrata Gesine Schwan (SPD) ar reusi sa-l invinga pe favoritul scrutinului, actualul presedinte crestin-democrat Horst Köhler (CDU). Ambii aveau sase ani cand se nastea Republica Federala Germania.

In Germania, presedintele este ales de cei 612 deputati din Bundestag, carora li se adauga un numar egal de reprezentanti ai celor 16 landuri - de obicei celebritati locale sau sportivi, mai putin legati de mediul politic - care formeaza Adunarea Federala. Vor trebui deci 613 voturi pentru obtinerea majoritatii absolute. Daca, dupa doua tururi, nimeni nu atinge acest prag, este organizat un al treilea tur, iar cine se claseaza pe primul loc este declarat invingator.

Ales in aceasta functie cand era practic un necunoscut germanilor, in pofida anilor petrecuti la conducerea FMI (2000-2004), Horst Köhler este favorit pentru un al doilea si ultim mandat, fiind sustinut de partidul CDU al cancelarului Angela Merkel si de liberalii din FDP.

In varsta de 66 de ani, cu o atitudine modesta si sportiva, actualul sef al statului a stiut sa se faca apreciat de marele public. Celebritatea la nivel national al acestui fost inalt functionar era aproape zero atunci cind a fost ales in fruntea statului, in 2004. "Care Horst?", se intreba atunci cotidianul de mare tiraj Bild. De atunci, Köhler a capatat o statura politica, denuntand de pilda salariile incasate de marii patroni sau "monstrul" constituit, in opinia lui, de pietele financiare sau, mai mult, blocand legile pe care le considera neconstitutionale. Pe scena internationala a pus accentul pe parteneriatul cu Africa.

Potrivit Der Spiegel, Kohler se poate baza pe cel putin 616 voturi.

El se va confrunta cu Gesine Schwan, care vineri a implinit si ea 66 de ani. Ea este sustinuta de SPD si de Verzi si a fost singura sa adversara in urma cu cinci ani. Profesor univeritsar, Gesine Schwan, coordonatoare din 2004 a relatiilor germano-poloneze, este o personalitate independenta ce ar putea reuni simpatii din tabere diverse.

In cursa mai sunt doi contracandidati, dar lipsiti total de sanse. Prezenta lor este mai mult anectodica, cum e cazul candidatului partidului de extrema-stanga Linke - un fost actor al serialului politist Tatort.

La randul lor, cele doua partide neonaziste NPD si DVU vor fi reprezentate de un cantaret in varsta de 45 de ani, Frank Rennicke, care se prezinta drept "bard national". Cu chitara in mana, cintaretul evolueaza de obicei la manifestatiile extremei-drepte cantand "Sunt mandru ca sunt german", "Patria" sau "Mortii nostri". Rennicke s-a declarat constient ca nu are cum sa castige alegerile, dar acest tata a sase copii a spus ca, daca ar fi ales, ar refuza sa mearga sa ingenuncheze in Israel.

Avantajul de care dispune presedintele in exercitiu s-ar putea totusi dovedi fragil. In 2004, Kohler nu a obtinut decat un vot in plus fata de majoritatea absoluta in primul tur, in conditiile in care teoretic dispunea de o marja de 19 voturi, ceea lasa sa planeze un anumit suspans.
Sunt posibile "tradari" in randurile dreptei in Adunarea Federala, pentru ca "presedintele a fost ales ca aparator al neoliberalismului si ca un reformist, dar s-a aratat mai degraba critic fata de capitalism si bancheri in discursurile sale", dupa cum remarca politologul Peter Losche.

Oricum, "cei care, in dreapta politica, nu sunt multumiti de Kohler sunt practic constransi la loialitate, pentru ca, daca Schwan ar castiga, ar fi un semnal puternic ce ar da un elan SPD-ului pentru obiectivul principal - legislativele" din septembrie, a explicat specialistul. Tocmai de aceea, scrutinul prezidential este considerat un test-cheie al disciplinei in partidul cancelarului Angela Merkel.


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.