Pericolul unor posibile epidemii provocate de virusuri noi, inscris in strategia rusa de securitate

Presedintele rus Dmitri Medvedev a semnat miercuri Strategia pentru Securitate Nationala a Rusiei pana in 2020, care inlocuieste Conceptia de Securitate Nationala din 2000. Documentul noteaza "influenta negativa" pe care o reprezinta "recidiva abordarilor unilaterale in relatiile internationale", "pericolul de raspandire a armelor de distrugere in masa si ajungerea acestora in mainile teroristilor", dar si posibila raspandire a unor epidemii, provocate de virusuri noi, necunoscute pana in prezent, precum si deficitul de apa dulce.

Semnarea textului, aparut sub forma unui proiect in decembrie 2008, a fost amanata in repetate randuri. Unii experti au presupus ca prin amanarea aprobarii strategiei, Kremlinul a adoptat o pozitie de asteptare inainte de prima intalnire a lui Medvedev cu presedintele american Barack Obama la inceputul lunii aprilie, scrie BBC.

Potrivit Strategiei, Rusia a "depasit efectele crizei sistemice socio-economice si politice de la sfarsitul secolului XX (...), fiind un actor cheie in lumea multipolara in formare".

Strategia, publicata pe site-ul Consiliului de Securitate, stabileste prioritatile de politica externa si interna, militara, economica si sociala ale Rusiei pana in 2020 si indentifica principalele riscuri si amenintari pentru stabilitatea si dezvoltarea Rusiei pe termen lung.

Astfel, Strategia mentioneaza temerile Moscovei in privinta NATO, dar declara, in acelasi timp, tendinta de a evita cursa inarmarilor cu SUA.
In textul strategiei se mentioneaza implicit si explicit amenintarile venite din partea SUA si NATO la adresa securitatii militare a Rusiei. "Slabiciunile arhitecturii globale si regionale, orientate in special in regiunea euroatlantica asupra NATO (...), reprezinta o amenintare din ce in ce mai mare pentru asigurarea securitatii internationale", afirma documentul.

"Posibilitatea de a asigura o securitate internationala si regionala este afectata semnificativ de desfasurarea unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta al Statelor Unite in Europa", se mai arata in document. Washingtonul asigura ca acest sistem, care urmeaza sa fie desfasurat in Polonia si in Cehia, este orientat impotriva unor state-problema, precum Iranul, in timp ce Moscova il percepe drept o amenintare pentru securitatea sa.

In ceea ce priveste NATO, "pentru Rusia raman inadmisibile planurile de extindere a infrastructurii militare a Aliantei catre granitele sale si incercarile de a-i atribui functii globale, ce contrazic prevederile dreptului international". In acelasi timp, potrivit documentului, Rusia este gata sa dezvolte relatiile cu NATO in baza unor drepturi egale si in interesul consolidarii securitatii in regiunea euroatlantica.

Mentionand printre amenintarile la adresa sa unele aspecte ale politicii externe ale SUA , textul documentului spune ca Rusia va tinde spre "construirea" unui "parteneriat egal cu SUA". Strategia mentioneaza patru domenii de cooperare cu SUA: cooperarea in domeniul dezarmarii, neproliferarii armelor de distrugere in masa, intensificarea cooperarii contra terorismului si reglementarea conflictelor regionale. De asemenea, noul document de securitate nationala mentioneaza ca o amenintare o reprezinta cresterea numarului de state detinatoare a armei nucleare, insa textul nu aminteste in acest sens Iranul.

Relatiile dintre Rusia si NATO au fost, in perioada recenta, pe munchie de cutit. Relatiile oficiale fusesera suspendate in urma conflictului din august, cand Vestul a acuzat Moscova de o reactie "disproportionata" fata de atacul georgian din Osetia de Sud. Tonul moderat in relatiile ruso-americane in ultimele cateva saptamani a fost inlocuit cu o retorica antioccidentala, Rusia protestand fata de desfasurarea unor exercitii militare sub egida NATO in Georgia. Rusia a retras acreditarea a doi canadieni care lucrau pentru NATO la Moscova, in urma expulzarii a doi diplomati rusi de pe langa Alianta in legatura cu o afacere de spionaj.

In acelasi timp, influenta negativa asupra situatiei internationale pe termen scurt este mentinuta de situatia din Irak si Afganistan, conflictele din Orientul Apropiat si Mijlociu, in tarile din Asia de Sud , Africa si peninsula coreeana, se arata in Strategie.

Rusia percepe ONU si Consiliul de Securitate al ONU drept elementul central al sistemului relatiilor internationale, "care se bazeaza pe instrumente politice civilizate de solutionare a situatiilor de crize regionale si globale", stipuleaza documentul. De asemenea, Rusia va dezvolta cooperarea in cadrul formatului multilateral din cadrul G8, G20, RIC (Rusia, India si China), BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), precum si consolidarea mecanismelor de cooperare cu UE.

In ceea ce priveste spatiul CSI, pe termen lung, Rusia va dezvolta cooperarea bilaterala si multilaterala cu statele membre ai Comunitatii, organizatie regionala creata dupa destramarea Uniunii Sovietice si care reuneste fostele republici sovietice cu exceptia tarilor baltice si a Georgiei, care si-a anuntat retragerea. Rusia va pune accent pe procesele de integrare regionala si subregionala in spatiului CSI.

Printre amenintarile interne, textul strategiei mentioneaza in primul rand activitatea serviciilor speciale si a organizatiilor altor tari, iar coruptia este pe ultimul loc.

In domeniul economiei, o amenintare o reprezinta disproportionalitatea nivelului de dezvoltare al subiectilor federatiei, precum si mentinerea unui model de dezvoltare economica axat pe exporturile de materii prime, scaderea comeptitivitatii si o puternica dependenta fata de conjunctura economica din strainatate in domeniile cele mai importante, potrivit documentului semnat de Presedintia rusa.

Strategia spune ca "o scadere a cresterii economice, aparitia unui deficit al balantei comerciale si al balantei de plati ar putea duce la incetinirea trecerii la o economie inovatoare, precum si la o acumulare a problemelor sociale". In pofida acestor probleme, Moscova isi fixeaza un "obiectiv strategic" ambitios si anume sa devina "pe termen mediu una dintre primele cinci state din lume in termeni de volum al PIB si sa ridice standardele de viata pentru populatia sa de 142 de milioane. In ceea ce priveste PIB-ul, Rusia era pe locul sapte in 2008.

In domeniul energetic, Strategia mai arata ca atentia in politica internationala pe termen lung se va concentra pe stapanirea de resurse energetice, inclusiv in Orientul Mijlociu, Marea Barent, Arctica, Marea Caspica si Asia Centrala. "Strategia pentru securitatea nationala a Rusiei pana in 2020" avertizeaza ca lupta pentru pentru resurse energetic va domina in viitor relatiile internationale. "Intr-o competitie pentru resurse nu poate fi exclusa posibilitatea recurgerii la forta militara pentru a rezolva diferite probleme, care ar distruge echilbrul de forte din apropiere de granitele Rusiei si aliatilor sai", se arata in text.

Kremlinul a subliniat ca Moscova nu "militarizeaza zona arctica", dar avertismentele sale privind un conflict armat sugereaza ca intentioneaza sa isi apere interesele cu forta, daca este necesar, in conditiile in care incalzirea globala face exploatarea resurselor din regiune posibila. Rusia afiseaza de cativa ani un interes din ce in ce mai mare pentru zona arctica, unde a organizat exercitii militare si a revendicat extinderea domeniului sau maritim pana la Polul Nord. Moscova revendica jurisdictie asupra regiunii, aproape in totalitatea sa, iar anul trecut un submarin rus de dimensiuni mici a infipt un steag rus pe fundul apei, intr-un gest simbolic. De altfel, potrivit unui document dat publicitatii in luna martie, Kremlinul vrea sa trimita unitati militare si ale FSB in Arctica. Planul cuprinde trei etape. Prima (2008-2010) va stabili "frontierele Rusiei in Arctica" prin studii geologice si geografice. A doua (2011-2015) presupune recunoasterea internationala a frontierelor din Arctica. A treia etapa (2016-2020) trebuie sa faca din Arctica "baza strategica de resurse" naturale a Rusiei. Cu exceptia Rusiei, inca patru tari - Statele Unite, Norvegia, Canada si Danemarca - revendica aceasta regiune, de marimea Europei Occidentale, despre care se crede ca ar contine miliarde de tone de petrol si gaze. Rusia s-ar putea confrunta cu conflicte pe tema resurselor sale energetice la granite in viitorul apropiat, potrivit "Strategiei pentru securitatea nationala a Rusiei pana in 2020". Documentul nu citeaza anumite state, dar Rusia are granite comune cu China si o granita cu SUA pe mare, pe distanta mica.

In domeniul apararii, printre scopurile strategice ale apararii nationale ale Rusiei este mentionata prevenirea conflictelor si razboaielor globale si regionale. Documentul mai spune ca pe termen lung Rusia urmareste perfectionarea Fortelor Armate ale tarii in vederea asigurarii securitatii, suveranitatii si integritatii teritoriale a tarii. Strategia prevede asigurarea securitatii frontierelor in special cu Kazahstan, Ucraina, Georgia si Azerbaidjan, precum si in zona Arctica a Federatiei Ruse, Orientul Indepartat si pe directia caspica, se mai arata in noul document. In august 2008, Rusia a fost implicata in razboiul din Georgia, in Osetia de Sud, si a recunoscut aceasta republica separatista dupa incheierea conflictului armat.

De asemenea, Rusia considera mecanismul de mentinere a pacii la care participa, de pilda, in Transnistria, drept un mecanism eficient in reglementarea conflictelor si se pronunta in favoarea consolidarii acestuia conform principiilor Statutului ONU. Tocmai de aceea, Moscova va propune ca soldatii sai sa fie considerati casti albastre ale ONU.