Papa Benedict al XVI-lea a exprimat in cea de cincea zi a pelerinajului sau in Tara Sfanta anagajamentul Bisericii Catolice fata de reconcilierea dintre crestini si evrei, transmite Newsin.
Papa Benedict al XVI-lea si-a consacrat cea de a doua zi a pelerinajului in Israel si a cincea in Tara Sfanta unei vizite in locurile sfinte pentru musulmani si evrei din Ierusalim.

Dupa o oarecare dezamagire provocata luni in Israel, deoarece declaratiile sale privind Holocaustul au fost considerate "reci" si dupa ce un demnitar musulman palestinian a prezentat un adevarat rechizitoriu impotriva Israelului, prima parte a zilei de marti s-a derulat bine.

Papa si-a inceput a doua zi a sejurului din Israel printr-o vizita la al treilea loc sfant pentru religia islamica, Esplanada Moscheilor, situata in Ierusalimul de Est. El a devenit astfel primul papa care a intrat in Domul Pietrei, unde a fost primit de muftiul Ierusalimului, Mohammed Hussein. Inainte de a intra in moschee, papa si-a scos pantofii, asa cum cere obiceiul.

Intr-un discurs rostit pe Esplanada, in prezenta muftiului, el a indemnat la depasirea conflictelor din trecut si la deschiderea unei cai pentru un dialog sincer intre religii. "Intr-o lume afectata in mod trist de diviziuni, acest loc sacru serveste drept stimulent si ii provoaca pe barbatii si femeile cu bunavointa sa lucreze pentru a fi depasite neintelegerile si conflictele din trecut si pentru a fi deschisa calea pentru un dialog sincer destinat sa contruiasca o lume a dreptatii si a pacii pentru generatiile viitoare", a spus el.

La randul sau, muftiul i-a cerut suveranului pontif sa "joace un rol activ pentru a pune capat agresiunii" israeliene impotriva palestinienilor. "Aspiram la un rol activ al Sanctitatii voarte pentru a pune capat agresiunii (israeliene - n.red.) impotriva poporului nostru, pamantului nostru si locurilor sfinte din Ierusalim, Gaza si Cisiordania", a declarat el, citind dintr-o scrisoare pe care i-a inmanat-o apoi papei.

Aparat de un cordon de securitate israelian impresionant, papa a mers apoi, intr-o masina blindata, la Zidul Plangerii, loc sfant al religiei iudaice si ultimul vestigiu al Templului lui Solomon.

Dupa ce a citit din Psalmul 121 in limba latina, papa s-a recules in picioare in fata zidului timp de mai multe minute, cu mainile impreunate, si a introdus intre pietrele milenare o bucata de hartie pe care a scris un citat din Cartea Plangerii: "Dumnezezu este bun cu cei care il asteapta, care il cauta cu sufletul".

Benedict al XVI-lea a fost primit de cei doi mari rabini ai Israelului, sefardul Shlomo Amar si askenazul Yona Metzger, in Marea Sinagoga din Ierusalim. El a afirmat cu aceasta ocazie angajamentul "irevocabil" al Bisericii Catolice fata de reconcilierea evreilor. "In prezent imi este oferita posibilitatea de a repeta faptul ca Biserica Catolica s-a angajat in mod irevocabil pe calea aleasa de Conciliul Vaticalui II, in favoarea unei reconcilieri adevarate si durabile intre crestini si evrei", a spus el.

Luni, in timpul unei intalniri intereligioase la Ierusalimul, seicul Tayssir al-Tamimi, seful tribunalelor islamice palestiniene, a luat microfonul si i-a cerut papei sa exercite presiuni asupra Guvernului israelian "pentru a pune capat agresiunii vizand poporul palestinian". El a proclamat la acest forum, la care au participat demnitari evrei, musulmani si crestini, Ierusalimul drept "capitala eterna, politica, nationala si spirituala a Palestinei", dupa ce Israelul, care a anexat partea de est a Orasului Sfant in 1967, a proclamat Ierusalimul "capitala eterna a Israelului".

Papa, care urma sa primeasca mai multe cadouri la sfarsitul reuniunii, a parasit sala inainte de ceremonie, iar Vaticanul si-a exprimat nemultumirea la scurt timp dupa aceea.

Acest incident a intervenit dupa ce declaratiile suveranului pontif despre Holocaust au provocat o oarecare nemultumire. "Ar fi fost suficient sa va exprimati regretele. Este tot ceea ce am vrut sa auzit (...) Discursului dumneavoastra i-a lipsit substanta", a scris marti un editorialist de la cotidianul de mare tiraj Yediot Aharonot.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.