International • 30 Aprilie 2009 • 16:27
La cinci ani de la prima extindere spre Est, criza economica, impasul in care se afla Tratatul de la Lisabona si lipsa tot mai mare de entuziasm fac ca procesul de extindere sa se afle intr-un punct mort, spre nemultumirea Turciei si Balcanilor.
Scenariile catastrofale imaginate de sceptici inainte aderarii la UE a zece noi state (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovacia, Cipru, Malta), in mai 2004, urmate de Romania si Bulgaria in ianuarie 2007, nu s-au concretizat. Functionarea institutionala a UE nu a fost blocata de dublarea numarului statelor membre, insotita de extinderea teritoriului Uniunii cu 34% si de cresterea populatiei blocului european la aproape 500 de milioane de locuitori, comenteaza AFP, citata de NewsIn.

Pana la criza financiara mondiala, statele europene, in special cele din Europa de Est, au beneficiat de o crestere puternica a economiei si a ratei de ocupare a fortei de munca. In plus, statele dezvoltate din Occident nu au fost invadate de "instalatorii polonezi", asa cum se temeau initial.

Totusi, entuziasmul nu mai este la aceleasi cote ridicate. Cancelarul german Angela Merkel a cerut recent o "pauza lunga" dupa aderarea Croatiei in 2010 sau 2011, pentru "reconsolidarea identitatii si institutiilor" UE.

Pentru mai multe state, continuarea extinderii provoaca teama cu privire la o posibila reducere a caracterului politic al UE, la incetarea aprofundarii politicilor comune si la victoria celor care sustin o Uniune considerata numai o mare piata comerciala.

Germania si Franta se opun aderarii Turciei, care a inceput negocierile de aderare cu UE inca din 2005, dar fara sa progreseze prea mult. Fondul controversei privind Turcia priveste o alta problema fara raspuns pana in prezent: trebuie Europa sa isi fixeze niste limite?
"Atata vreme cat europeanul cel politically corect nu va accepta o dezbatere pe acest subiect, politica actuala va fi contestata, pentru ca cetatenia si identitatea europeana nu se pot construi decat in interiorul unui spatiu politic delimitat", este de parere Jean-Dominique Giuliani, analist si presedinte al Fundatiei Schuman.

Criza economica nu a ajutat dus la consolidarea taberei celor care sprijina extinderea, ci a incurajat o politica de retragere in sine, asa cum au demonstrat manifestatiile recente din Marea Britanie impotriva muncitorilor straini sau polemicile cu privire la delocalizarile industriale spre Europa de Est.

"Important este ca macar procesul de extindere sa continue si tocmai acest lucru ma ingrijoreaza, pentru ca la ora actuala acesta este blocat prematur si ostaticiucl intereselor nationale", este de parere Katinka Barysch, analist la Centre for European reform din Londra.

Astfel, Germania a blocat anul acesta timp de trei luni procedura privind candidatura statului Muntenegru la UE. In plus, Slovenia a blocat negocierile de aderare ale Croatiei din cauza unui diferend cu privire la granita comuna a celor doua state. Negocierile cu Turcia au fost blocate partial din cauza conflictului cu Cipru, iar Grecia ameninta ca va provoca probleme Macedoniei, pe care refuza sa o recunoasca sub acest nume. In ceea ce priveste Serbia, o alta tara din Balcani care doreste sa adere, alaturi de Albania si Bosnia, aceasta asteapta in continuare sa fie primita in anticamera UE (Acordul de Asociere si Stabilizare), din cauza opozitiei Olandei.

Unele state, precum Franta, au avertizat ca UE nu se va extinde in afara celor 27 de state pana nu va fi ratificat Tratatul de la Lisabona, care are scopul de a imbunatati functionarea institutiilor europene. Totusi, Irlanda si Cehia nu au validat inca acest text.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.