Studiu CEPS: UE ar trebui sa aloce fonduri Romaniei numai pentru redresarea justitiei

Analiza intitulata "Garantarea statului de drept in UE dupa extindere" se bazeaza pe doua ample studii de caz – Bulgaria si Romania – constatand grave carente in sistemele lor juridice, legi croite pentru interese speciale, mecanisme nedemocratice – precum ordonantele de urgenta emise de guvernul de la Bucuresti si lipsa de vointa politica in combaterea coruptiei, comenteaza NewsIn.

Ultimul raport al CESP: Romania, la fel de corupta

CEPS recomanda institutiilor europene sa mentina mecanismului de cooperare si verificare (MCV) pentru ambele tari dincolo de perioada initiala de trei ani care se incheie la sfarsitul lui 2009.
Mecanismul nu trebuie reinnoit anual, considera CEPS, ci pe termen mediu, de cel putin trei ani, iar criteriile sa fie reformulate astfel incat guvernul de la Bucuresti sa nu mai poata ascunde lipsa progreselor in spatele termenilor vagi.

Autorii studiului considera ca decizia politica a Comisiei Europene de a ingheta o parte din fondurile UE pentru Bulgaria a fost “un instrument de presiune util pentru MCV”, desi din punct de vedere legal, suspendarea finantarilor UE nu este prevazuta de mecanism.

In cazul in care UE ia in considerare o masura similara si pentru Romania, trebuie adoptata “o abordare in sistem de sanctiuni si recompense”, considera Dana Denis-Smith, autoarea studiului de caz pe Romania.

“Sanctiunea ar fi ca Bruxelles-ul sa taie toate fondurile pentru Romania, iar recompensa ar fi ca Romania sa acceseze doar finantari pentru redresarea sistemului judiciar. Numai dupa ce sistemul judiciar va functiona cum trebuie, banii ar urma sa fie accesati si in alte domenii”, recomanda experta britanica.

In cele peste 30 de pagini dedicate Romaniei, Denis-Smith ajunge la concluzia ca fenomenul coruptiei este larg raspandit si protejat de diferite interese politice, economice si juridice care se suprapun, ducand la o “volatilitate ridicata” a procesului legislativ.

Studiul critica in termeni duri practica ordonantelor de urgenta care “au devenit mai degraba regula decat exceptia in materie de initiative legislative”, reprezentand aproximativ jumatate din legislatia adoptata de obicei in Romania intr-un an.

Astfel, Guvernul a fost transformat “intr-un organism legislativ la egalitate cu Parlamentul”, ceea ce “sterge in mod evident separatia dintre puterile statului” si lasa procesul legislativ “vulnerabil in fata influentei grupurilor de interese”, subminand lupta anticoruptie.

"Parlamentarii, ministrii si alti oficiali de rang inalt au de cele mai multe ori interese in diferite grupuri economice sau de alta natura si fac presiuni pentru adoptarea unei legislatii care sa protejeze aceste interese. Rezultatul este incoerenta existenta intre legile si reglementarile adoptate in mai multe domenii", se arata in studiu.

CEPS aminteste in acest context si de controversata taxa auto introdusa de guvernul Tariceanu si "vazuta ca stimul pentru afacerea premierului, care detine drepturile exclusive de import pentru Citroen si Peugeot".

"Noul guvern s-a angajat prin programul de guvernare sa sporeasca eficienta si credibilitatea Parlamentului si sa limiteze utilizarea excesiva de ordonante de urgenta, prin definirea unor domenii limitate in care acestea pot fi emise. Cu toate acestea, de la preluarea mandatului la 22 decembrie 2008, guvernul a emis deja 11 ordonante de urgenta in vreme ce Parlamentul a adoptat numai trei legi", remarca Denis-Smith.

In ce priveste angajamentul guvernului de la Bucuresti fata de reforma justitiei, autoarea studiului noteaza ca executivul si-a asumat drept obiectiv de guvernare ridicarea mecanismului si mai putin reforma, chiar daca oficial sustine cooperarea cu Bruxellesul si expertii din alte state membre in domeniul justitiei.

“Prin urmare, este neclar in ce masura recomandarile expertilor UE aflati la fata locului in Romania sunt eficiente si urmate intr-adevar de autoritati”, constata Denis-Smith.

Practica “dublei raportari” instaurate de autoritatile de la Bucuresti – rapoarte cosmetizate pentru Bruxelles si rapoarte interne separate este “o evolutie periculoasa”, demonstrand ca ministerele nu inteleg mecanismul ca ajutor pentru reforme si incearca doar sa stavileasca criticile de la Bruxelles.
Studiul recomanda autoritatilor romane sa-si extinda departamentele de analiza a politicilor publice, a costurilor si beneficiilor acestor politici si sa organizeze consultari publice reale, asa cum cere legea.

Raportul CEPS a fost publicat la scurt timp dupa ce joi, Parlamentul European a cerut Comisiei sa redacteze pana la 15 iulie un raport special privind gestiunea si controlul fondurilor UE in Romania, "in lumina ultimelor regrese in ceea ce priveste lupta anticoruptie".

Pe de alta parte, intr-un document de informare al CE transmis Parlamentului European, CE leaga plata fondurilor UE catre Romania de reforma justitiei si lupta anticoruptie din Romania. "Comisia monitorizeaza atent situatia din Bulgaria si Romania. Plata fondurilor depinde, desigur, de evolutia mediului legislativ si judiciar si de progresele inregistrate in implementarea diferitelor planuri de actiune", se arata in concluziile documentului datat 8 aprilie 2009.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe