Un dezertor american, care si-a parasit unitatea inca din ianuarie anul acesta, a declarat in fata unei instante din Toronto ca razboiul din Irak este ilegal si ca a lupta acolo ar insemna sa devina un "criminal de razboi". Vreme de trei zile, incepand de luni, fostul parasutist Jeremy Hinzman va fi audiat de justitia canadiana, in incercarea de a obtine statutul de refugiat. Principalul argument invocat de avocatul lui Hinzman este acela ca clientul sau nu ar trebui obligat sa lupte intr-un razboi "purtat in afara Conventiilor de la Geneva". Ca proba va fi adusa marturia unui puscas marin, asteptat sa declare ca el si alti camarazi au ucis peste 30 de irakieni neinarmati, intre care femei si copii. Pozand alaturi de fiul sau de 2 ani, Hinzman a declarat ca nu vrea "sa ucida copii". El a povestit ziaristilor despre cantecele pe care recrutii sunt obligati sa le cante in timpul antrenamentelor (despre ucideri, sange, ba chiar violuri si jafuri), pe care initial le-a luat in gluma, dar care au sfarsit prin a-i induce temerea ca ar reflecta exact ceea ce s-ar cere soldatilor pe campul de lupta. La 26 de ani, Hinzman are deja trei ani petrecuti in armata. In Afganistan a servit ca bucatar, apoi s-a antrenat ca parasutist, dar declara el: "niciodata nu am simtit ca as putea ucide". Scopul pentru care Hinzman s-a inrolat a fost sa stranga bani de colegiu, dar se astepta sa ramana numai bucatar, sofer de camion ori sa lucreze la intendenta si astfel se explica faptul ca nu a cerut sa fie lasat la vatra. El pretinde ca ar fi depus o cerere, admisibila conform legilor militare ale SUA, care sa-i permita, din "motive de constiinta", sa nu participe la operatiuni de lupta, dar cererea i-ar fi fost declarata pierduta.


Cand a inteles ca va participa la actiuni ofensive in Irak, a dezertat. Totusi, e dificil de dovedit ca daca va fi expulzat in SUA dezertorul va fi executat. Cei 5 ani de inchisoare pe care ii risca un dezertor sunt o sanctiune legala, nu o forma de persecutie. Pentru a avea castig de cauza, Hinzman ar trebui sa demonstreze ca i s-ar fi cerut sa execute misiuni contrare, fie conventiilor internationale, fie obligatiilor asumate in contractul pe 4 ani semnat cu armata SUA. In plus, Canada nu a acordat niciodata azil unor dezertori din tari in care serviciul militar nu este obligatoriu. Hinzman si alti doi dezertori americani spera sa poata profita de opozitia Canadei fata de razboiul din Irak si sa li se permita sa se stabileasca acolo.

In timpul razboiului din Vietnam, circa 50.000 de americani au trecut granita de nord a SUA pentru a nu se supune ordinelor de mobilizare. Ieri, cand numarul americanilor ucisi in Irak a ajuns la 998, Pentagonul a anuntat ca de abia jumatate din cei aproape 5.700 de rezervisti chemati in iunie au raspuns la apel. Ceilalti au preferat sa invoce motive de sanatate, probleme financiare si familiale, necesitatea de a-si finaliza studiile etc. Rezervistii care au efectuat mai putin de opt ani de serviciu militar si nu au fost incadrati ulterior in Garda Nationala sau in alte trupe de rezerva au 30 de zile de la primirea ordinului de chemare sa se prezinte la unitati. Luni, opt soldati au depus o plangere impotriva Departamentului Apararii, pe care il acuza ca le-a prelungit contractul in Irak fara acordul lor, au anuntat avocatii acestora si Centrul pentru Drepturi Constitutionale.