Parlamentul European a decis joi sa trimita la Chisinau o misiune de evaluare formata din cel mult noua deputati europeni, dar a amanat pentru luna mai adoptarea rezolutiei prin care urma sa isi exprime ingrijorarea fata de evolutiile recente din R. Moldova, au declarat surse din PE.

Potrivit surselor de la Bruxelles, joi, in cadrul unei reuniuni a grupurilor politice din Parlamentul European s-a decis ca misiunea de informare si evaluare sa fie trimisa la Chisinau imediat dupa sesiunea plenara de la Strasbourg, din 21-24 aprilie. In cadrul acestei sesiuni plenare ar fi urmat sa fie adoptata si o rezolutie privind situatia din Republica Moldova, dar aceasta a fost amanata pentru inceputul lunii mai. In cadrul sesiunii plenare din aprilie ar urma sa aiba loc numai o dezbatere privind evenimentele de la Chisinau si alegerile desfasurate la 5 aprilie, relateaza NewsIn.

Potrivit acelorasi surse, misiunea de evaluare va fi alcatuita din sapte pana la noua deputati europeni si se va constitui in urma unui algoritm in cadrul fiecarui grup politic.

Nu este cunoscut, deocamdata, daca din misiune vor face parte si europarlamentari romani. Pe de alta parte, voci de la Bruxelles au spus ca ar fi mai "sigur" ca in aceasta misiune sa nu fie implicati romani. In plus, sursele si-au exprimat scepticismul in legatura cu utilitatea acestei misiuni, avand in vedere timpul limitat - mai putin de o saptamana - de care vor dispune europarlamentarii.

Si ministrul de externe Cristian Diaconescu a declarat joi, la Radio Romania Actualitati, preluat de RADOR, ca PE urmeaza sa ia in cursul zilei "decizii extrem de importante in legatura cu implicarea in continuare in rezolvarea acestei situatii dificile".

"Parlamentul European va trimite o misiune de informare si evaluare in Republica Moldova, formata din parlamentari din toate grupurile politice", a spus ministrul.

Ministrul s-a referit si la rezolutia care a fost amanata pentru luna mai. "Totodata, se va pune in discutie o rezolutie prin care Parlamentul European pe de o parte isi exprima profunda ingrijorare in legatura cu dezvoltarile din Republica Moldova, iar pe de alta parte solicita autoritatilor de la Chisinau sa ia toate masurile pentru a se reveni la o situatie de functionare normala a statului de drept si reluarea dialogului atat in plan intern, cat si international. Continutul rezolutiei pe care o adopta Parlamentul precizeaza masurile clare ce trebuie luate in perioada urmatoare in Republica Moldova, precum si atitudinea Parlamentului, in conditiile in care aceste masuri nu sunt adoptate", a subliniat seful diplomatiei romane.

"Ceea ce ne intereseaza este nu sanctionarea unui stat sau a cetatenilor acelui stat, ci regasirea sensului democratic al actiunii statale, revenirea la normalitate. In masura in care acest mesaj va fi corect inteles in acest moment la Chisinau, nici nu mai este nevoie a se lua alte categorii de masuri", a explicat Diaconescu.

Ideea misiunii de evaluare si a rezolutiei a fost dezbatuta miercuri in cadrul Comisiei pentru afaceri externe din PE, sedinta la care a participat si ministrul roman de externe.

De altfel, si deputatii PNL din ALDE anuntasera miercuri ca, in cadrul sedintei grupului, s-a decis sustinerea unei rezolutii cu privire la situatia din Republica Moldova. In cadrul sedintei grupului ALDE, sefa delegatiei PNL, Renate Weber, a explicat ca "ceea ce se intampla in aceasta tara la granita Uniunii nu poate fi tolerat".

Si PD-L are un proiect de rezolutie cu privire la evenimentele din Republica Molodova, depus de europarlamentarii democrat-liberali Alexandru Nazare si Marian Jean Marinescu si sustinut de PPE, si care urmeaza a fi citit in plenul Parlamentului European in data de 24 aprilie, la Strasbourg. Proiectul de rezolutie va fi sustinut miercuri in sedinta extraordinara a Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, potrivit unui comunicat PD-L.

Proiectul de rezolutie depus de cei doi eurodeputati democrat-liberali condamna actiunile "antidemocratice si antieuropene ale regimului politic de la Chisinau" petrecute in preajma si dupa momentul alegerilor legislative, actiuni prin care cetatenii de peste Prut au fost lipsiti de drepturile constitutionale garantate prin acordurile europene semnate de Republica Moldova.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.