Comunistii moldoveni au toate sansele sa isi pastreze majoritatea in Parlament la scrutinul de duminica, in pofida crizei, ajutati si de expunerea mediatica inegala a opozitiei, comenteaza AFP, care publica o prezentare, o fisa tehnica si un reportaj despre viata in "cea mai saraca tara a Europei"

Cu 36,2% din intentiile de vot, Partidul Comunistilor (PCM) este pe primul loc in sondaje, la o distanta confortabila. Mult mai jos se afla la trei formatiuni de dreapta, gata sa faca o alianta postelectorala: Partidul Liberal-Democrat (8,3%), Partidul Liberal (8,2%) si Alianta Moldova Noastra (5,4%).

Dar comunistii si liberalii ar putea fi singurii care trec pragul de 6% pentru a intra in Parlament si a-si imparti cele 101 mandate, pentru care candideaza 15 partide si sase independenti, scrie AFP, citat de NewsIn.

Fragmentarea opozitiei este in avantajul PCM, chiar daca acesta din urma risca sa piarda teren fata de 2005, cand a obtinut majoritatea absoluta, cu 46,1% din voturi. Parlamentul va alege apoi noul presedinte, in perioada 8 aprilie - 8 iunie. Comunistul Vladimir Voronin nu mai poate candida, pentru ca a avut deja doua mandate de patru ani.

Veniti la putere in 2001 cu un program prorus, comunistii au operat in 2005 o schimbare de directie radicala, reorientandu-se spre Uniunea Europeana, dar continuand sa menajeze Moscova. Republica Moldova este in continuare foarte dependenta de Rusia, in special pentru gaz si pentru solutionarea conflictului din regiunea separatista Transnistria.

Comunistii moldoveni sunt foarte proeuropeni din motive "destul de pragmatice", Republica Moldova primind un ajutor "destul de important de la UE pentru dezvoltarea economica", remarca Arcadie Barbarosie de la Centrul de cercetare independent Invisible College. In pofida numarului mare de partide din aceasta tara cu 4,3 milioane de locuitori, "este foarte greu sa gasesti diferente semnificative intre programele lor, toate sau aproape toate declarandu-se proeuropene", adauga acesta.

Asa cum s-a intamplat si la alegerile precedente, accesul partidelor de opozitie la presa ramane restrans, in special la televiziuni si radio, controlate de puterea comunista. Este "problema principala", subliniaza Wolfgang Behrendt, delegat al Comisiei Europene care finanteaza proiecte in favoarea alegerilor libere si echitabile in Republoca Moldova. Legislatia prevede totusi acces egal al partidelor la media, dar realitatea este diferita, spune acesta.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), care va avea duminica in jur de 200 de observatori, a observat la randul sau "cateva nereguli" in timpul campaniei electorale, dar "nicio dovada de frauda la nivel inalt".

"Comunistii au folosit mai mult resursele administrative decat la legislativele precedente", spune Barbarosie. Scaderea popularitatii lor este provocata in special de saracia la fel de raspandita, coruptia si economia care nu functioneaza cum ar trebuie, adauga analistul.

Deputatul comunist Iuri Stoikov respinge aceste afirmatii, apreciind ca partidul sau are un "sprjin important din partea populatiei, care are nevoie de stabilitate in vreme de criza", declara el.

In capitala, alegerile par sa suscite destul de putin entuziasm, multi alegatori fiind de parere ca scrutinul va fi castigat tot de comunisti. "Niciun partid nu poate schimba mare lucru din situatia tarii, dar o sa votez pentru comunisti, pentru ca ar putea sa fie mai rau cu altii", spune un sofer de taxi.

Moldovenii trebuie sa plece din tara, ca sa-si castige existenta

Un mod de viata raspandit in Republica Moldova este de a trai din banii trimisi de rudele care muncesc in strainatate. In total, 328.000 de cetateni ai Republicii Moldova sunt plecati in strainatate, adica 25% din populatia activa a acestei tari rurale si agricole. Majoritatea celor plecati lucreaza in constructii si servicii, multi ilegal, potrivit statisticilor reprezentantei FMI la Chisinau.

Sumele trimise de acestia familiilor din Republica Moldova s-au ridicat la 1,8 miliarde de dolari anul trecut, potrivit FMI.

In satul Braviceni, la 70 de kilometri de Chisinau, Valentina traieste fara venituri, intr-o casa modesta de tara, impreuna cu sotul si nepoata ei. Parintii copilului sunt plecati in strainatate si le trimit frecvent bani. "De sase ani, fiica mea si barbatul ei sunt la Praga, unde castiga cam 1.000 de euro pe luna", povesteste bunica.

O mie de euro inseamna de cinci ori mai mult decat salariul mediu lunar din Moldova. "Pentru ca vor sa isi ridice o casa, au plecat in Cehia", explica Valentina, care tine o curte cu gaini si rate. "Fiica-mea imi trimite bani o data la trei luni, dar si biscuiti, ciocolata si haine", povesteste ea.

Din cei 2.700 de locuitori cati are satul, in jur de 700 sunt plecati sa munceasca in alte tari, majoritatea in Italia, spune primarul Vladimir Cociorvei.

In alta casa din sat, o femeie de 70 de ani, Maria Mironas, primeste si ea bani de la cele doua fiice plecate sa munceasca in Italia pentru a putea plati studiile copiilor lor. "Ada castiga 700 de lei (48 de euro) pe luna cand era invatatoare la Chisinau. In Italia, castiga 900 de euro pe luna" in servicii, spune femeia.

Din aceleasi motive, fiul Valentinei a plecat la Paris sa lucreze ca sofer de taxi timp de opt ani. S-a intors in tara intre timp, dar nu si-a gasit de lucru si traieste din ce a strans in Franta.

O alta localnica, Maria, avea nevoie de bani pentru a-si creste copiii, dupa ce s-a despartit de sot. Si-a gasit de lucru in 2007 la o fabrica de conserve de la Moscova pentru echivalentul a 138 de euro. S-a intors insa la Braviceni dupa un an, pentru ca nu-si primea salariul la timp. "Este mai bine pentru copiii mei", spune Maria, care locuieste intr-o singura camera, fara apa curenta, cu cei doi copii si mama.

Acum are grija de o gradina de legume si munceste cateva zile pe saptamana pe la vecini. "E greu", se plange ea. "Mancam des cartofi, orez si fasole, dar rar avem carne, doar la sarbatori mari, de Paste sau de Craciun. Ma ajuta multi oameni din sat. La magazin, un vanzator pe care il cunosc imi mai da cateodata de mancare", marturiseste aceasta.

La intrarea in Braviceni, se vad case mari si frumoase neterminate. Toate sunt ale moldovenilor care muncesc in strainatate. "Unul in Germania, altul in Italia, al treilea la Moscova si asa mai departe. Cu salariile din Moldova, nu se poate", spune primarul.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.