In Republica Moldova au loc duminica alegeri parlamentare. Noul parlament va alege un nou presedinte, iar Vladimir Voronin de la Partidul Comunistilor va fi inlocuit. Miza schimbarii de la Chisinau este mai mare decat ar putea parea.

Republica Moldova ramane o zona gri: Rusia si Uniunea Europeana incearca sa nu piarda niciodata controlul total asupra ei. Aceasta pendulare intre Est si Vest se reflecta cel mai bine in relatiile cu Romania. Nu intamplator, campania electorala din Republica Moldova a dus si la racirea accentuata a relatiilor cu autoritatile de la Bucuresti din cauza incidentelor de la frontiera. Aproape 300 de cetateni romani/UE au fost intorsi din drum sub diverse pretexte, obligand Romania sa reactioneze public, cerand incetarea abuzurilor. si nu a fost singurul avertisment. Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru relatii externe si relatii de buna vecinatate, Benita Ferrero Waldner, a declarat ca Bruxelles-ul urmareste atent situatia.

Mesajul Comisiei Europene a aparut la numai o zi dupa ce premierul Republicii Moldova, Zinaida Greceanii, a declarat ca restrictiile de la granita nu pot fi considerate abuzuri: "Organele competente au avut motive bine intemeiate pentru a nu permite accesul acestor cetateni pe teritoriul national".
Potrivit tuturor acordurilor in vigoare, cetatenii romani nu au nevoie decat de pasaport pentru a intra in Republica Moldova. Dar nu la acordurile respective s-a referit primul-ministru moldovean. "Bruxelles-ul stie foarte bine", sustine doamna Greceanii, ca Romania "se implica in treburile interne ale Republicii Moldova". Bucurestiul a negat acuzatiile. Dar multi dintre cetatenii moldoveni care vor merge duminica la vot declara deschis ca sunt romani.

Toate partidele semnificative pe scena politica din Republica Moldova isi declara de cativa ani dorinta de integrare sau macar de apropiere de Uniunea Europeana. Demersurile in aceasta directie prin semnarea unui plan de actiune cu Bruxellesul au fost declansate in 2004 chiar de Partidul Comunistilor al actualului presedinte, Vladimir Voronin. Ceea ce nu inseamna ca acest partid a dovedit consecventa in acest parcurs, ci doar ca a reactionat in fata unui anumit context international. Revolutia Portocalie din Ucraina si Revolutia Trandafirilor din Georgia au incurajat o schimbare de macaz si la Chisinau. Aceasta, cu atat mai mult cu cat presiunea publica a devenit, la randul ei, mai puternica in favoarea Uniunii Europene.

O treime din populatia de aproape 3 milioane de locuitori ai Republicii Moldova lucreaza in spatiul comunitar, cu acte sau nu, iar banii trimisi de acesti oameni acasa ajung pana la 25% din produsul intern brut al tarii. Dar dupa ce Moscova a replicat cu brutalitate, atacand militar Georgia in august 2008, pedepsind-o in acest fel pentru intentiile autoritatilor de la Tbilisi de a se apropia de NATO, administratia de la Chisinau a inceput sa dea inapoi. (Este semnificativ faptul ca moldovenii se arata favorabili in proportie de 65% integrarii in Uniunea Europeana, dar ca aproape 50% din ei se opun unei eventuale aderari la NATO.) Aceasta pendulare intre Est si Vest se reflecta cel mai bine in relatiile cu Romania, care a sprijinit constant apropierea Republicii Moldova de Bruxelles.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.