Parlamentul israelian a investit marti guvernul propus de Benjamin Netanyahu, redevenit premier, care il are pe extremistul de dreapta Avigdor Lieberman la conducerea Ministerului de Externe, relateaza AFP

Netanyahu si-a luat angajamentul in Knesset sa negocieze cu palestinienii, fara a mentiona si statul la care aspira acestia. Cabinetul sau, in mod clar de dreapta, in pofida participarii ministrilor laburisti, printre care Ehud Barak care a ramas la conducerea Ministerului Apararii, a generat ingrijorari pe scena internationala, temeri ca acest guvern va renunta la procesul de pace, aflat oricum intr-o situatie dificila, si va intensifica in schimb colonizarea.

Knessetul a votat investirea noului guvern cu 69 de voturi pentru si 45 impotriva, din totalul de 120 de deputati. Cinci dintre cei 13 deputati laburisti s-au abtinut de la vot. Dupa vot, ministrii si Netanyahu au depus juramantul. Acest guvern de coalitie, care are 30 de ministri, condusi de Netanyahu, liderul Likud, este cel mai mare din istoria Israelului.

La conducerea Ministerului de Externe a fost numit ultranationalistul Avigdor Lieberman, care si-a construit reputatia unui dur, gata sa expulzeze arabii care nu vor sa depuna juramant de loialitate statului israelian. Inainte de nominalizare, acest lider populist, cunoscut pentru limbajul sau colorat, s-a straduit sa linisteasca opinia internationala, declarandu-se dispus sa accepte "infiintarea unui stat palestinian viabil".

Calificat drept "fascist" si "periculos" de criticii sai, Lieberman este unul dintre putinii politicieni israelieni care nu si-a ascuns simpatiile pentru extrema-dreapta europeana. El a promis si sa elimine islamistii Hamas din Gaza, un obiectiv care nu a fost atins la invazia israeliana din teritoriul palestinian din decembrie - ianuarie.

Acest tip de argumente au dat rezultate, deoarece partidul sau, Israel Beiteinu, a devenit a treia forta politica a tarii dupa alegeri. In cateva saptamani, acest barbat in varsta de 50 de ani, nascut in Republica Moldova, a reusit sa atraga de partea sa o partea din electoratul Likud.

De la sfarsitul operatiunii din Gaza, el a acuzat permanent guvernul ca "nu a lasat armata sa isi termine treaba" in teritoriul de unde sunt lansate in continuare rachete asupra Israelului. In timpul ofensivei, el apreciase chiar necesar ca Israelul sa "combata Hamas asa cum au luptat Statele Unite cu japonezii in al Doilea Razboi Mondial", aluzie la folosirea bombei nucleare.

Insa nucleul discursului lui Lieberman raman arabii israelieni, descendenti ai palestinienilor ramasi in Israel dupa infiintarea statului in 1948, in prezent 20% din populatie. O potentiala "coloana a cincea", spune el, adica un dusman din interior. Liderul extremei-drepte este in conflict cu mai multi deputati arabi care si-au declarat solidaritatea cu palestinienii in timpul ofensivei. "Daca nu exista loialitate, nu va exista cetatenie", a avertizat el in campanie, dand asigurari ca "Lieberman intelege foarte bine ce e cu arabii".

Una dintre principalele sale idei este un schimb de teritorii cu palestinienii. Astfel, Israelul ar ceda teritorii locuite in majoritate de arabi israelieni, iar palestinienii ar ceda Israelului coloniile din Cisiordania.

Laic, Lieberman nu este un partizan la Israelului Mare, de la Iordan pana la Mediterana, chiar daca locuieste intr-o colonie in apropiere de Betleem. El a propus chiar retragerea din cartierele palestiniene ale Ierusalimului de Est, in cazul unui acord de pace, pentru a obtine o "separare" maxima intre evrei si arabi si a face din Israel un stat "omogen din punct de vedere etnic".

Venit la varsta de 20 de ani in Israel, Avigdor Lieberman este licentiat in stiinte sociale al Universitatii ebraice de la Ierusalim. Mult timp membru Likud, din a carui conducere a facut parte, el a fost un apropiat al lui Benjamin Netanyahu, fiind seful de cabinet al acestuia cand a fost premier, intre 1996 si 1999. In aceasta perioada, presa il poreclea Rasputin.

De la infiintarea sa in 1999, partidul sau nu a incetat sa urce in sondaje, atragand mai ales voturile evreilor veniti din spatiul sovietic. Insa ascensiunea sa recenta se datoreaza sprijinului israelienilor nativi, care ar constitui in prezent o treime din electoratul sau.Fost ministru al afacerilor strategice, el s-a retras in ianuarie din Guvern pentru a protesta fata de negocierile cu palestinienii.Lieberman face in prezent obiectul unei anchete pentru coruptie.

Netanyahu, la randul sau politician de dreapta, care a mai fost premier intre 1996 si 1999, a acordat in discursul sau investitura din Parlament dosarul amenintarii nucleare iraniene si le-a propus palestinienilor sa se autoguverneze, fara a preciza cum pot face acest lucru.

"Le-am spus liderilor Autoritatii Palestiniene: daca vreti pacea, este posibil sa se faca pace. Guvernul meu va actiona, pentru obtinerea pacii, pe trei capitole: economic, de securitate si politic", a spus Netanyahu. "Vom desfasura negocieri de pace permanente cu Autoritatea Palestiniana, in vederea ajungerii la un acord final si nu vrem sa guvernam un alt popor. Nu vrem sa controlam destul palestinienilor", a adaugat acesta.

Premierul a explicat ca, in cadrul unui "acord definitiv", palestinienii "ar dispune de toate drepturile pentru a se guverna singuri, in afara de cele ce ar putea constitui un pericol pentru securitatea si existenta Israelului". Insa Netanyahu s-a ferit sa vorbeasca despre un stat palestinian independent.
In replica, purtatorul de cuvant al presedintelui palestinian Mahmoud Abbas a subliniat ca Autoritatea Palestiniana cere noului guvern o recunoastere clara a principiului unei rezolvari bazate pe doua state.

"Orice alta pozitie va fi inacceptabila si nu vom trata cu un guvern israelian care nu promite blocarea colonizarii si nu respecta legitimitatea internationala", a subliniat el. "Administatia americana trebuie sa exercite mai multe presiuni asupra guvernului Netanyahu, pentru a respecta bazele procesului de pace (...). Acest lucru inseamna restituirea tuturor teritoriilor palestiniene ocupate in 1967, inclusiv Ierusalimul de Est", a adaugat purtatorul de cuvant.

La Gaza, un responsabil din miscarea islamista palestiniana Hamas, Moushir Al-Masri, a afirmat ca Netanyahu "trebuie sa inteleaga ca nu are alta alegere decat sa recunosca drepturile poporului palestinian, sa accepte retragerea completa din teritoriile ocupate si intoarcerea refugiatilor".

De asemenea, Netanyahu a criticat vehement Iranul, avertizand in legatura cu posibilitatea ca "regimul radical" sa obtina arme nucleare. "Cel mai mare pericol pentru omenire si pentru Israel provine din varianta unui regim radical dotat cu arma atomica. Doresc ca islamul radical sa fie izolat de lumea araba, pentru ca lumea araba este si ea amenintata de acest radicalism", a spus acesta.

"Este rusinos pentru umanitate ca, la decenii dupa Shoah, apelurile liderului iranian la distrugerea Israelului sunt primite cu indiferenta de catre lume, fara nicio actiune decisiva, aproape ca ceva de rutina", a afirmat Netanyahu. "Poporul evreu si-a invatat lectia, nu se poate pleca in fata unor dictatori ce ameninta ca il vor distruge. Contrar celor intamplate secolul trecut, avem acum mijloacele de a ne apara. Stim cum sa ne aparam", a conchis acesta.

Liderul formatiunii Kadima (centru-dreapta, opozitie), Tzipi Livni, a denuntat acest guvern formati din "ministrii si viceministrii insarcinati cu nimic, dar carora li s-au acordat titluri ridicole".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.