Dupa zece ani, amintirea bombardamentelor NATO inca divizeaza Kosovo

Pentru ministrul kosovar al justitiei, Nekibe Kelmendi, inceputul bombardamentelor la 24 martie 1999 a reprezentat "un miracol (...) care a deschis calea poporului spre implinirea visului secular al independentei", relateaza NewsIn.

Alianta Nord-Atlantica a lansat o campanie de bombardamente de 11 saptamani, dupa esecul negocierilor de pace sub egida Occidentului dintre regimul fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici si separatistii albanezi din Kosovo.

O familie de albanezi isi aminteste de primele atacuri aeriene. "A fost ca un cutremur. Dupa prima explozie, toate luminile s-au stins, geamurile tremurau. (...) I-am spus sotiei mele ca nu mai suntem singuri in aceasta lupta, ca lumea intreaga este alaturi de noi", povesteste Hajredin Llugaxhiu, in varsta de 52 de ani.

Radoslav Radivici, un sarb in varsta de 57 de ani, vorbeste in schimb "de o revansa (a Occidentului - n.red.) fata de nesupunerea sarbilor". In opinia acestui locuitor din Kosovska Mitrovita, oras din nordul Kosovo divizat intre sarbi si albanezi unde tensiunile reizbucnesc in mod regulat, Occidentul reprosa Serbia ca "vrea sa-si apere integritatea si teritoriul".

Bombardamentele au obligat fortele loiale lui Slobodan Milosevici sa se retraga din Kosovo, deschizand calea pentru instalarea trupelor KFOR ale NATO si pentru sosirea Misiunii ONU, care urma sa administreze Kosovo.

Temandu-se de razbunarea albanezilor din regiune dupa retragerea trupelor sarbe, zeci de mii de sarbi au fugit din Kosovo si numai o mica parte dintre ei s-au mai intors. In prezent, dupa zece ani, mai sunt numai 120.000 de sarbi in Kosovo, care locuiesc in zona nordica ori s-au dispersat in diferite enclave.
Chiar daca bombardamentele NATO au deschis pentru kosovarii albanezi calea spre independenta, multi isi amintesc si de abuzurile comise in acea perioada de fortele sarbe, cand mii de persoane au murit si alte sute de mii au fost obligate sa fuga in tarile vecine.

La doua ore dupa primele bombardamente NATO, unitati speciale au intrat in locuinta familiei Kelmendi, din centrul orasului Pristina, si l-au luat cu forta pe Bajram, un avocat pentru drepturile omului, si pe cei doi fii ai acestuia, Kastriot si Kushtrim. Cadavrele celor trei au fost gasite o zi mai tarziu pe marginea unei strazi.

Din familia lui Bequir Mirena, in varsta de 74 de ani, 17 barbati cu varste cuprinse intre 19 si 54 de ani au fost arestati de fortele de securitate sarbe. "Au arestat cu buna stiinta barbati care ar fi putut sa lupte, pentru a-i executa in masa", acuza batranul.

Serbia considera in continuare Kosovo drept provincie a sa si a convins Curtea Internationala de Justitie de la Haga sa se pronunte cu privire la legalitatea independentei acestui teritoriu, proclamata la 17 februarie 2008.

Purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai, subliniaza ca Forta Multinationala de Pace din Kosovo (KFOR) aflata sub comandament NATO, asigura "de zece ani securitatea" regiunii. In opinia acestuia, "faptul ca fortele KFOR sunt cea mai repectata organizatie, atat pentru albanezi, cat si pentru sarbi, dovedeste succesul sau".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe