Campania pentru alegerile prezidentiale din Macedonia a evidentiat numeroase probleme, ce ar putea duce la nereguli in ziua scrutinului si ar leza si mai mult bilantul electoral al acestei tari, potrivit unui raport al Comitetului Helsinki.

Comitetul citeaza cel mai recent raport OSCE despre campania electorala, care noteaza presiunea exercitata asupra angajatilor administratiei de a vota pentru partidul la putere VMRO DPMNE, proasta organizare a organismelor locale electorale si o acoperire mediatica neechitabila, relateaza site-ul BalkanInsight.com, conform NewsIn.

"Intr-o astfel de atmosfera, exista posibilitatea reala sa se inregistreze incidente ca la alegerile parlamentare de anul trecut", a subliniat comitetul.

Alegerile de anul trecut au fost marcate de violente si fraude in zonele populate de etnicii albanezi, ceea ce a atras critici din partea Occidentului, inclusiv din partea UE.

Comitetul a subliniat cateva zone potential problematice - mai multe localitati populate de etnici albanezi, de la granita cu Kosovo - care au amenintat cu boicotarea alegerilor, daca sefii comitetelor electorale locale sunt etnici macedoneni.

Comitetul mai avertizeaza in legatura cu tensiuni in orasul din sud-est Strumica, unde "un adevarat razboi este in curs de desfasurare" intre candidatii la primarie din partea VNRO DPMNE si social-democratii de opozitie. Comitetul mai spune ca nu este optimist in legatura cu anunturile politiei privitoare la consolidarea securitatii in ziua alegerilor, precum si la penalitati aspre pentru violentele electorale, avand in vedere ca multe dintre neregulile de anul trecut au fost comise de fortele de ordine si doar foarte putine cazuri au ajuns in atentia instantelor.

Presedintele macedonean in exercitiu, Branko Crvenkovski, a cerut miercuri populatiei sa depuna eforturi pentru alegeri democratice. Daca alegerile se vor desfasura bine, Macedonia va reusi sa-si refaca imaginea si poate sa obtina o data pentru inceperea negocierilor de aderare la UE.

Politia macedoneana a pregatit un plan special pentru asigurarea securitatii in ziua alegerilor, cu numele "Alegeri 2009". Prezentand planul, miercuri, ministrui de interne, Gordana Jankulovska, a notat ca politia nu va tolera nicio tulburare a linistii publice. "Vom face tot ce ne sta in putere, conform legii si autoritatii politiei, pentru ca cetatenii sa poata vota in liniste si fara presiuni", a subliniat ea.

Potrivit ministrului, securitatea va fi consolidata in zonele in care s-au inregistrat incidente anul trecut. Insa unele ONG-uri sunt ingrijorate ca statul nu a depus suficiente eforturi pentru a preveni producerea de incidente si subliniaza ca, de anul trecut pana acum, au fost rezolvate foarte putine dintre cazurile legate de problemele aparute in alegerile de anul trecut.

Macedonia, statul in care un sfert din populatie il reprezinta minoritatea albaneza

Macedonenii isi aleg duminica presedintele pentru un mandat de cinci ani, dar vor vota si in alegeri locale, iar scrutinul este considerat un test crucial pentru perspectivele europene ale tarii.

Fosta Republica iugoslava Macedonia (ARYM sau FYROM in limba engleza) a fost primita in ONU sub acest nume provizoriu in 1993. Atena considera ca numele Macedoniei face parte exclusiv din patrimoniul sau istoric national, relateaza AFP.

Grecia si-a folosit in aprilie 2008 puterea de veto pentru a bloca aderarea Macedoniei la NATO si a amenintat ca va actiona la fel si in privinta aderarii la UE, atat timp cat diferendul nu este rezolvat.
Macedonia are granite cu Serbia, la nord, Bulgaria, la est, Grecia, la sud, si Albania, la vest. Suprafata este de 25.333 kilometri patrati. Capitala este orasul Skopje.

Populatia Macedoniei este de 2,2 milioane de locuitori, dintre care 64,2% sunt macedoneni, 25,2% sunt albanezi, 3,8% sunt turci, 2,7% sunt romi si 2,2% sarbi, potrivit recensamantului din 2003. De asemenea, dintre ei 67% sunt de religie ortodoxa si 30% sunt musulmani sunniti.

Istoria Macedoniei este strans legata de istoria bizantina si Imperiul Otoman pana la razboaiele balcanice din 1912-1913. Regiunea geografica a Macedoniei a fost atunci divizata intre Serbia, Grecia si Bulgaria. Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Macedonia a devenit una dintre cele sase republici ale Federatiei iugoslave. Macedonia si-a proclamat independenta la 8 septembrie 1991.

Acordurile de la Ohrid sunt semnate la 13 august 2001, sub auspiciile comunitatii internationale si mai ales ale UE. Ele pun capat insurgentei de sapte luni a comunitatii albaneze si acorda mai multe drepturi politice si civice albanezilor tarii.

Alegerile legislative au loc o data la fiecare patru ani. Presedintele, ales pentru un mandat de cinci ani, numeste premierul si membrii guvernului.

Economia este inca bazata pe agricultura, tara avand resurse minerale bogate de fier, zinc, plumb si cupru.

Nivelul somajului este de 35,2% din populatia activa in 2008, iar PIB-ul pe cap de locuitor este 4.683 dolari in 2008. Armata este formata din 7.000 de militari.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.