International • 13 Martie 2009 • 16:25
Parlamentul European a cerut Comisiei sa fie mai ambitioasa in propunerile pentru sporirea transparentei, aproband insa introducerea categoriei de document european secret, protejat timp de cel mult 30 de ani, relateaza publicatia electronica EUobserver.

Parlamentarii europeni au aprobat miercuri o serie de amendamente la legea europeana ce reglementeaza accesul la documente, dar votul final asupra directivei modificate a fost amanat, in incercarea de a presa Comisia sa faca legea mai accesibila publicului, potrivit publicatiei EUobserver.

Conform NewsIn, modificarile aduse directivei transparentei din 2001, redactate de europarmentarul laburist britanic Michael Cashman, extind aria de acoperire a legii la datele electronice. De asemenea, legea prevede ca documentele sa fie procesate in termen de doua saptamani - Comisia sugerase o luna - si ca toate documentele sa fie plasate pe un site comun al institutiilor europene.

Europarlamentarii au fost acord cu infiintarea categoriei "top secret" pentru "documente ale caror dezvaluire neautorizata ar dauna intereselor Uniunii Europene sau statelor membre". Secretul se aplica pentru o perioada de pana la 30 de ani si trebuie justificat.

Ombudsmanul european Nikiforos Diamandouros, care criticase Comisia pentru ca a prezentat propuneri care sporesc lipsa de transparenta, a salutat votul din Parlamentul European. "Sunt foarte multumit ca Parlamentul European a cerut Comisiei sa isi regandeasca si modifice propunerile. Sper foarte mult ca aceasta va fi de acord sa faca acest lucru".

"Legea obliga institutiile europene sa asigure publicarea tuturor documentelor legislative, Consiliul sa faca public modul cum voteaza guvernele nationale si ce propun in reuniunile Consiliului UE, iar Comisiei sa pastreze registre actualizate cu toate documentele", a declarat europarlamentarul liberal italian Marco Cappato.

Transparenta si accesul cetatenilor la documente a fost mult timp o problema spinoasa in UE si a dus la mai multe procese in justitie. Statisticile arata ca atat Consiliul, cat si Comisia resping o treime dintre solicitarile de acces la informatii, in timp ce Parlamentul respinge in jur de 20%.

Comisia Europeana se plansese in trecut de povara administrativa pe care o presupune transparenta, iar criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un document pentru a fi protejat de public au determinat lungi dezbateri cu ombudsmanul european.

Una dintre cele mai sensibile probleme si un motiv major pentru secretizarea documentelor prin secretizare este protejarea intereselor comerciale, de exemplu atunci cand Comisia investigheaza cazurile de fuziune sau de incalcare a concurentei.

Problema nu este privita unitar nici in Parlamentul European. Dupa vot, eurodeputata de centru-dreapta Charlotte Cederschiöld a salutat faptul ca legislatia amendata se va intoarce in comisie pentru a fi din nou dezbatuta, vorbind despre un "echilibru" intre deschidere si "protejarea completa a datelor private si comerciale sensibile".

Reactionand la votul de miercuri, purtatorul de cuvant al Comisiei Joe Hennon a declarat ca Bruxelles-ul a "luat nota" de amendamente si este "dispus sa discute pentru a ajunge la un compromis". Comisia are obiectii la "unul sau doua" amendamente ridicate, dar a refuzat sa intre in detalii pentru moment.
Directiva va fi adoptata probabil in timpul presedintiei suedeze a UE, care incepe in iulie, dupa obtinerea acordurilor necesare intre PE, Comisie si statele membre. Suedia a fost mult timp una dintre cele mai progresive state membre in ceea ce priveste problemele de transparenta.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.