Parlamentul ucrainean poate destitui mai usor presedintele

In total, 391 de deputati au votat pentru aceasta lege, in timp ce numarul de voturi minim necesar pentru a depasi veto-ul prezidential era de 300. Astfel, legea care faciliteaza demiterea sefului statului a fost sustinuta de 174 de deputati din Partidul Regiunilor, principala forta de opozitie, 151 ai Blocului premierului Iulia Timosenko, 20 ai blocului Ucraina Noastra-Autoapararea populara, apropiat totuti presedintelui, 27 de deputati ai Partidului Comunist si 19 ai Blocului Litvin, informeaza NewsIn.

Legea, care defineste procedura de destituire, dar o face posibila in cazul lui Iuscenko, fusese aprobata de Parlamentul ucrainean in urma cu cateva luni, dar seful statului si-a folosit dreptul de veto pentru a o bloca. Documentul defineste activitatile comisiei speciale insarcinate sa anchete o eventuala "tradare sau alta infractiune" comisa de seful statului. Procedura de destituire a presedintelui era prevazuta de Constitutie, dar in absenta unei legi care sa reglementeze activitatea acestei comisii speciale, ea nu putea fi pusa in aplicare.

In varianta aprobata initial de Parlament, noua lege prevedea ca rezultatele unei anchete parlamentare care cere destituirea presedintelui au nevoie de avizul favorabil al Curtii Supreme. Daca cererea de destituire are acest acord, ea este votata de Parlament. Pentru ca presedintele sa fie destituit, este nevoie de voturile a trei sferturi dintre parlamentari, adica 338.

Numarul mare de voturi cu care a fost adoptata legea sugereaza cat de putini aliati i-au ramas lui Iuscenko si faptul ca o eventuala procedura de demitere a sa nu ar avea dificultati sa treaca prin Parlament.

Aprobarea acestei legi a intervenit la cateva ore dupa ce Parlamentul ucrainean il demisese pe ministrul de externe Vladimir Ogrizko, unul dintre cei doi membri ai Guvernului numiti de presedintele Iuscenko. Parlamentarii i-au reprosat lui Ogrizko pierderea procesului de la Haga cu Romania, politica fata de Rusia, dar si expulzarea unui atasat militar al ambasadei ucrainene la Bucuresti. Expulzarea ar putea avea legatura cu scandalul dezvaluit zilele trecute la Bucuresti, in urma arestarii unui subofiter din armata romana si a unui cetatean bulgar, pentru spionaj in favoarea unei tari terte care ar putea fi Ucraina.

Pe de alta parte, premierul Iulia Timosenko declarase marti presei franceze ca vrea alegeri prezidentiale anticipate. "Cu cat vor avea loc mai repede alegeri prezidentiale, cu atat mai repede tara se va putea insanatosi politic. Este nevoie de alegeri anticipate. Cat mai repede posibil", declara ea.

"Presedintele nu ma vede ca pe un partener, ci ca pe un concurent la alegerile prezidentiale" din 2010, apreciaz ea. "Aceasta lupta nu se incheie prin distrugerea mea, ci prin sinuciderea sa politica", afirma cea care a facut Revolutia portocalie alaturi de la sfarsitul anului 2004 de Iuscenko. Ea a fost pentru scurta vreme premier, inainte ca alianta lor sa se destrame. Timosenko a redevenit premier la sfarsitul anului 2007, in urma unor alegeri legislative anticipate. De atunci, conflictele sale cu presedintele sunt neincetate.

Timosenko apreciaza ca "nimic" nu o poate impiedica sa devina seful statului. Ea s-a aparat insa de acuzatiile ca a facut o intelegere cu Rusia care sa ii permita sa ajunga la putere. "Ideea aceasta a unui acord face parte din propaganda adversarilor mei impotriva mea", afirma ea, recunoscand totusi ca punctul sau de vedere asupra relatiilor cu Moscova "a evoluat" de la Revolutia portocalie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe