Aproape trei sferturi (71%) dintre imigrantii romani din regiunea Madridului declarau in toamna anului 2008 ca ar vrea sa revina in tara, potrivit unui studiu dat publicitatii de Fundatia Soros, care recomanda optimizarea, si nu reducerea migratiei temporare in strainatate.

Studiul "Comunitati romanesti in Spania", realizat in patru municipalitati (Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey si Torrejon de Ardoz) din regiunea autonoma Madrid - unde locuiesc aproximativ 50.000 de romani, constata ca 71% dintre imigrantii romani din regiunea Madrid intentioneaza sa revina in tara.

Dintre cei chestionati, 32% declara ca revin sigur, in decurs de doi pana la cinci ani, iar 14% spun ca se vor intoarce in Romania in decurs de un an. Restul de 25% dintre cei care declara ca se vor intoarce acasa spun ca au de gand sa o faca dupa cel putin cinci ani. Printre motivele cel mai des invocate de romani pentru intoarcerea acasa sunt: efectele negative ale migratiei asupra familiei, munca la negru (imposibilitatea de a lucra legal), nemultumirea fata de propria sanatate si lipsa de interactiune cu spaniolii.

In ceea ce priveste intentia de revenire, aceasta nu este doar un proiect de viata, ci si o stare de spirit, au constatat cercetatorii. Mizele intoarcerii in tara sunt "afacerea si casa", insa tind sa revina in special cei care considera ca in Spania li s-a inrautatit starea de sanatate sau cei care percep pozitiv viitorul pietei muncii din Romania.

Potrivit studiului citat, revenirea in tara este un proiect familial: 57% din cei care declara ca vor reveni curand si sigur in tara mentioneaza ca impreuna cu ei se va mai intoarce si altcineva din familie.

"Politica de migratie a Romaniei trebuie sa adopte ca tinta explicita optimizarea si nu reducerea migratiei temporare in strainatate", recomanda realizatorii studiului. Optimizarea migratiei se poate realiza la nivel institutional, prin scaderea costurilor miscarilor migratorii si identificarea unor beneficii cat mai mari pentru emigranti, dar si pentru societatile gazda si cele de origine.

In privinta traiectoriei ocupationale, 14% dintre emigrantii romani din regiunea Madridului aveau in 2008 un statut ocupational mai scazut comparativ cu ocupatiile pe care le aveau in Romania inainte de plecare, mai arata studiul. Este insa probabil, potrivit datelor studiului, ca "pierderile" in termeni de statut si prestigiu ocupational sa nu se traduca in pierderi de venit, datorita salariilor medii mai mari din Spania comparativ cu Romania pentru acelasi tip de ocupatie.

Cei mai multi dintre romanii emigranti, 43%, lucrau in servicii si comert, 26% erau muncitori calificati, 13% muncitori necalificati, 3% erau conducatori de unitati si patroni sau intreprinzatori, 1% au ocupatii intelectuale, 1% tehnicieni sau maistri, 1% functionari, iar 11% erau fara ocupatie. Proportia romanilor care au gasit un loc de munca in Spania spre deosebire de situatia pe care o aveau in Romania creste, ajungand la 89% de la 63%.

In privinta spatiului locativ din Spania, acesta se caracterizeaza prin supraaglomerare: 79% dintre respondenti traiesc in locuinte cu mai multe familii la un loc, 60% cu alte patru sau peste patru persoane, iar in 15% dintre locuinte se afla mai mult de doua persoane pe camera. Nemultumirea fata de conditiile de locuire este totusi scazuta - numai 10% dintre cei chestionati au spus ca nu sunt satisfacuti de modul in care locuiesc si doar 25% ca sunt mai nemultumiti in Spania in comparatie cu modul in care locuiau in Romania.

Potrivit studiului, in ultimul an, jumatate dintre cei chestionati primisera din partea compatriotilor cel putin zece cereri de ajutor pentru gasirea unui loc de munca, dar 50% nu reusisera sa ajute mai mult de trei persoane. In ceea ce priveste legatura cu comunitatea locala, aceasta este redusa, numai 10% dintre romanii care au participat la studiu votand la alegerile locale din Spania. In plus, 62% dintre emigrantii romani chestionati nu cunosc nicio asociatie de romani.

Un roman din Spania trimite in medie 5.100 de euro pe an in tara

Opt din zece emigranti romani din Spania declara ca trimit o parte din veniturile lor in tara, iar valoarea medie anuala trimisa in Romania este de 5.100 de euro, se mai arata in studiul "Comunitati romanesti in Spania", publicat de Fundatia Soros si preluat de NewsIn.

80% dintre emigrantii romani care au participat la cercetarea Fundatiei Soros spun ca au remis in ultimul an o parte din venituri in Romania. Dintre acestia 50% au trimis bani in mod regulat, iar 28% au trimis ocazional sau neregulat.

Potrivit studiului, valoarea medie anuala a sumei trimise in tara este de 5.100 de euro, dar numai 30% dintre gospodariile din esantion au atins sau au depasit aceasta suma, in timp ce peste 50% au trimis, in medie, 2.400 de euro. Suma trimisa in tara difera in functie de venit, subliniaza cercetatorii. Cei care au venituri pana in 750 de euro lunar au trimis in ultimul an 3.400 de euro in tara, iar cei cu venituri intre 750 si 1.400 de euro au trimis in aceeasi perioada 6.800 de euro.

Sumele trimise in tara au fost utilizate cu precadere pentru cheltuielile curente ale gospodariei, pentru sanatate, cumpararea unor bunuri de uz personal, lucrari de imbunatatire a locuintei, educatie si plata unor datorii sau credite. Potrivit datelor colectate, sumele erau cel mai putin utilizate pentru investitii in afaceri.

In functie de categoriile ocupationale, veniturile romanilor din Spania pot fi astfel prezentate: conducatorii de unitati, patronii si intreprinzatorii aveau un nivel mediu al venitului de 2.676 de euro lunar, cei cu ocupatii intelectuale 1.392 de euro, tehnicienii sau maistrii 1.575 de euro, functionarii 1.214 euro, lucratorii in servicii si comert 1.142 euro, muncitorii calificati 1.906 euro, iar muncitorii necalificati 1.256 euro.

Studiul "Comunitati romanesti in Spania" a fost lansat de Fundatia Soros in cadrul programului "Migratie si dezvoltatre" si a fost realizat in septembrie 2008 pe un esantion de 832 de imigranti romani adulti din regiunea autonoma Madrid. Mai exact, cercetarea s-a realizat in patru municipalitati - Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey si Torrejon de Ardoz - care cuprind un sfert din totalul imigrantilor romani din aceasta regiune, adica aproximativ 50.000 de romani.

Potrivit datelor din evidenta primariilor, in Spania sunt la ora actuala 720.000 de romani, dar se estimeaza ca, din cauza dificultatilor intampinate de la declansarea crizei economice, mai mult de 30.000 ar fi revenit deja in Romania. Au fost vehiculate informatii potrivit carora forta de munca imigranta va resimti cel mai puternic efectele crizei, intrucat patronii spanioli vor incerca sa protejeze angajatii autohtoni.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.