Olanda, care ramane una dintre cele mai critice tari membre UE in privinta stadiului reformei justitiei si luptei anticoruptie din Romania si Bulgaria, avertizeaza ca cele doua tari risca sa se confrunte cu masuri suplimentare din partea UE, daca pana la vara nu prezinta rezultate concrete

"Pentru guvernul olandez este foarte limpede ca daca nu vor fi prezentate mai multe rezultate concrete pana la rapoartele finale din iunie, sunt inevitabile masuri suplimentare impotriva ambelor tari. Vorbim, in fond, de riscul ca extinderea sa se decredibilizeze: criteriile de aderare se aplica nu numai inainte de aderare, ci si dupa aceea, iar datoria noastra este de a cere acest lucru celorlalte state membre la fel cum si ele ne pot cere socoteala pentru comportamentul nostru", a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Frans Timmermans, citat de NewsIn.

Olanda continua sa ceara ca mecanismul de cooperare si verificare aplicat Romaniei si Bulgariei "sa ramana neabatut in vigoare", a subliniat Timmermans. Olanda considera, potrivit secretarului de stat pentru afaceri europene, ca "presiunea constanta asupra Romaniei si Bulgariei pentru a le determina sa combata coruptia si crima organizata are efect".

"Vedem ca bulgarii si romanii si-au accelerat eforturile, dar continuam sa consideram ca au fost prezentate insuficiente rezultate concrete. Presiunea continua este, deci, importanta", a declarat oficialul olandez in reactie la rapoartele interimare publicate joi de Comisia Europeana cu privire la progresele pe care cele doua tari le-au facut in domeniul reformei justitiei si luptei anticoruptie.

Timmermans a explicat ca executivul european a conchis ca Bulgaria in continuare nu a aratat suficiente rezultate concrete in ultimele sase luni, in pofida unor pasi importanti pe care i-a facut, cum ar fi imbunatatirea profesionalismului, transparentei si eficientei jurisprudentei. In ceea ce priveste Romania, Comisia spune ca "reforma pare sa fi stagnat", a spus oficialul de la Haga.

El a subliniat ca Olanda este si va ramane cel mai critic stat membru UE in ceea ce priveste monitorizarea gradului in care Romania si Bulgaria isi indeplinesc angajamentele asumate prin acordul de aderare. "Ramanem cel mai critic stat membru UE si, in acelasi timp, si cel mai implicat stat, pentru ca ne continuam constant eforturile de a ajuta aceste tari sa-si imbunatateasca statul constitutional", a explicat oficialul olandez.

Deputatul olandez Harry van Bommel, membru al Partidului Socialist, una dintre formatiunile importante aflate in opozitie in Parlamentul de la Haga, solicitase joi guvernului tarii sale sa ceara Uniunii Europene sanctiuni impotriva Romaniei si Bulgariei, in urma rapoartelor pe justitie prezentate in aceeasi zi de Comisia Europeana.

Potrivit site-ului Partidului Socialist (SP), Harry van Bommel i-a solicitat secretarului de stat pentru afaceri europene, Frans Timmermans, sa ceara la Bruxelles sanctiuni impotriva Romaniei si Bulgariei, ca reactie la rapoartele Comisiei Europene care au aratat ca niciuna dintre tari nu a facut progrese semnificative in lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate.

Raportul publicat joi de Comisia Europeana arata ca nu s-au facut progrese aproape deloc, ci, dimpotriva, unele parti ale documentului sugereaza chiar ca situatia s-a inrautatit. In Bulgaria, de pilda, votarea unor reglementari mai stricte in privinta finantarii partidelor politice a fost amanata de Parlament, in timp ce in Romania Parlamentul a blocat incercarile de combatere a coruptiei la nivel inalt, explica site-ul Partidului Socialist olandez.

"Timmermans spunea in septembrie ca daca aceste tari nu vor face niciun progres in urmatoarele sase luni, nu trebuie excluse masuri impotriva lor. Ii cer sa-si respecte cuvantul dat", a declarat Harry van Bommel.

Inca de la inceputul procesului de aderare, atat Romania, cat si Bulgaria nu au reusit sa respecte criteriile de aderare referitoare la statul de drept. De aceea SP a votat, in 2006, impotriva admiterii in UE a celor doua tari, a remintit deputatul, al carui partid detine in prezent 25 din cele 150 de locuri din Parlamentul de la Haga. "Inca de atunci s-a vazut ca a permite acestor tari sa intre in UE impunandu-le niste conditii la aderare nu a avut asupra lor niciun efect pentru a le determina sa-si continue reformele. E timpul sa fie suspendata cooperarea judiciara si in domeniul politiei cu cele doua tari", este de parere deputatul socialist olandez. "Este o nebunie absoluta sa fim obligati in continuare sa acceptam deciziile judiciare luate in aceste tari in conditiile in care s-a determinat ca in domeniul statului de drept ele nu indeplinesc nici macar critieriile minimale ale Uniunii Europene", conchide deputatul olandez.

Romania si Bulgaria au aderat la UE la 1 ianuarie 2007 sub amenintarea activarii unei clauze de salvgardare in domeniul justitiei, in primii trei ani de la aderare, daca cele doua tari nu indeplinesc mai multe obiective ("benchmarks") stabilite de Comisia Europeana. Evaluarea celor doua tari se face periodic, din sase in sase luni, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Activarea clauzei de salvgardare in privinta justitiei ar implica, de pilda, ca celelalte state UE sa nu recunoasca deciziile tribunalelor din Romania si Bulgaria.

Observatorii sunt insa de parere ca parghia cea mai eficienta ce sta acum la indemana Comisiei Europene pentru a determina Romania si Bulgaria sa-si puna la punct statul de drept este suspendarea fondurilor europene, ceea ce in cazul Bulgariei s-a si intamplat in vara anului trecut. Dupa raportul de joi, presa a scris ca Romania ar putea impartasi la vara soarta Bulgariei, daca rezultatele prezentate la Bruxelles sunt in continuare nesatisfacatoare.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.