International • 13 Februarie 2009 • 14:03
Comisia Europeana a publicat joi raportul interimar privind stadiul reformei din justitie si al luptei anticoruptie din Romania, fiind cea de-a patra evaluare pe care executivul de la Bruxelles o face acestor domenii supuse mecanismului special de monitorizare instituit dupa aderarea tarii la UE.
"Este foarte important ca pana la urmatorul raport din vara sa se realizeze progrese", a spus intr-o conferinta de presa Johannes Laitenberger, purtator de cuvant al Comisiei, facand referire la adoptarea codurilor de procedura, intensificarea luptei anticorptie si implementarea mai eficienta a legilor, potrivit NewsIn.

"Raportul nu ofera o imagine finala la acest moment si nu atrage dupa sine nicio sanctiune", a mai spus purtatorul de cuvant, subliniind ca este vorba despre un raport de etapa, cel final fiind asteptat in vara.

"Este un raport in cadrul mecanismului de cooperare si verificare prin care CE si statele membre lucreaza impreuna pentru a obtine rezultate concrete", a precizat Leitenberger, accentuand ca aceste raporturi sunt de natura tehnica si nu se supun unui proces de negociere politica.

Intrebat daca Bulgaria a facut mai multe progrese decat Romania, oficialul CE a atras atentia ca aceste rapoarte "nu reprezinta un concurs intre cele doua echipe, in care una dintre parti marcheaza puncte in detrimentul celeilalte".
De asemenea, Romania trebuie sa demonstreze existenta unui sistem judiciar stabil, care sa functioneze autonom, capabil sa incerce sa sanctioneze cazurile de coruptie si sa mentina statul de drept, recomanda Comisia Europeana intr-un comunicat despre raportul interimar pe justitie lansat joi.

Raportul mentioneaza ca ritmul progreselor nu a fost mentinut si sugereaza ca autoritatile romane sa se reincadreze pe linia dinamica a reformarii sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei. "Cu toate ca au fost cateva semnale pozitive in reforma judiciara, rezultatele sunt dificil de demonstrat", considera Comisia.

"Este important ca autoritatile romane sa se reincadreze pe linia dinamica a reformarii sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, astfel incat sa contrabalanseze regresele din ultimele luni. Aceasta inseamna, in special, adoptarea codurilor necesare pentru a moderniza sistemul juridic si pentru a demonstra – prin instrumentarea rapida a cazurilor de coruptie la nivel inalt – ca sistemul juridic este capabil sa puna in aplicare legile intr-un mod independent si eficient", arata Comisia Europeana.

Urmatoarea evaluare a progreselor din Romania va fi facuta de Comisie in vara anului 2009 si va arata "masura in care Romania a fost capabila sa remedieze deficientele din cadrul reformei sistemului judiciar si sa obtina rezultate convingatoare si concrete in lupta impotriva coruptiei".

Raportul interimar dat publicitatii joi de Comisia Europeana arata ca "Guvernul a finalizat proiectul de modificare a proiectului existent de Cod civil, un proiect de Cod penal si proiectele de Coduri de procedura penala si de procedura civila, insa acestea nu au fost inca adoptate. Intentiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta sa iti asume intr-o mai mare masura reforma sistemului de justitie sunt incurajatoare, dar acestea trebuie transpuse in fapte. In plus, sunt asteptate in continuare imbunatatiri in domenii care privesc: accesul la jurisprudenta si unificarea acesteia, o mai mare raspundere a magistratilor, resursele umane si gestionarea sistemului judiciar".

In ceea ce priveste Agentia Nationala de Integritate, Comisia considera ca ea si-a constituit un istoric operational de cazuri, care trebuie mentinut. "ANI va trebui sa demonstreze ca este capabila sa isi extinda anchetele fara interferente exterioare si beneficiind de cooperarea deplina a altor autoritati de stat", subliniaza raportul.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) "a continuat sa inregistreze un parcurs pozitiv si stabil" de instrumentare a cazurilor de coruptie la nivel inalt.

Pe de alta parte, anchetarea anumitor cazuri de coruptie la nivel inalt este in continuare blocata de Parlamentul roman, atrage atentia Comisia Europeana. In plus, stabilitatea cadrului anticoruptie din Romania a intampinat "mai multe dificultati majore" prin initiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-sefi si prin incercarile repetate ale acestuia de modificare a Codul de procedura penala, in scopul de a restrange in mod grav competentele organelor de urmarire penala.

Mecanismul de cooperare si verificare, instituit dupa aderarea din 1 ianuarie 2007, stabilise pentru Romania patru obiective de referinta:

  • 1. Asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea si monitorizarea impactului noilor coduri de procedura civila si de procedura penala.
  • 2. Instituirea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu responsabilitati legate de verificarea averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive.
  • 3. Pe baza progreselor inregistrate pana in prezent, continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt.
  • 4. Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.