Constitutia europeana, sub ghilotina franceza

Aproximativ 40 de milioane de francezi sint asteptati miine la urne pentru a-si exprima optiunea fata de adoptarea Constitutiei europene, in cadrul unui scrutin considerat crucial pentru viitorul Uniunii Europene. Votul negativ devenise insa, incepind de ieri, un deznodamint aproape sigur, cele mai recente sondaje indicind ca 55a din francezi se opun adoptarii tratatului, cifra ce indica o progresie a scepticilor cu doua zile inainte de scrutin. Un rezultat negativ este vazut de toti analistii drept o lovitura dura pentru tratatul constitutional intrucit axa franco-germana este considerata "motorul" Europei Unite.

Presedintele in exercitiu al UE, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a lansat ieri un nou apel cetatenilor francezi pentru a vota in favoarea Constitutiei, aratind ca "Europa si intreaga lume" au ochii atintiti in aceste momente catre Franta. In plus, oficialul luxemburghez a reamintit francezilor ca nu exista un "plan B" pentru ratificarea Constitutiei, iar o eventuala respingere ar pune in mare dificultate intregul bloc european.

Electoratul de stinga se opune cel mai tare adoptarii tratatului, pe care-l considera prea liberal, miscarea fiind sustinuta cu ajutorul unei campanii foarte puternice. Constitutia trebuie adoptata de toate cele 25 de tari membre ale UE pentru a intra in vigoare, tratatul fiind deja ratificat de noua state. Franta, una dintre tarile fondatoare ale Uniunii Europene, aprobase la limita Tratatul de la Maastricht, din 1992, privind introducerea monedei euro, rezultatul referendumului fiind de 51,04 la suta pentru.

9 tari au aprobat Constitutia UE

Noua din cele 25 de state membre UE au ratificat deja noua Constitutie Europeana. Prima tara care a facut acest pas a fost una dintre reprezentantele noii Europe, Lituania, unde tratatul a fost aprobat prin vot parlamentar in noiembrie anul trecut. Au urmat Ungaria, Slovenia, Italia, Grecia, Austria, Slovacia, Spania. Ultima pe lista e Germania, unde in Camera Superioara a Parlamentului s-a inregistrat ieri un vot masiv in favoarea Constitutiei (66 din 69), asemanator celui acordat de deputati la 12 mai (569 din 594).
In Belgia, procesul este in curs: proiectul privind ratificarea tratatului a fost aprobat de senatori pe 28 aprilie si de deputati pe 19 mai, dar mai trebuie supus aprobarii celor cinci adunari regionale si comunitare.

Dupa votul de duminica din Franta, pe 1 iunie, atentia comunitatii internationale se va indrepta asupra Olandei, unde este de asemenea programata o consultare populara, iar sondajele de opinie arata ca exista mari sanse ca tratatul sa fie respins. Mai au de votat Tratatul Constitutional Luxemburg, Malta, Danemarca, Portugalia, Suedia, Estonia, Finlanda, Letonia, Cipru, Marea Britanie (o alta tara cu un numar mare de eurosceptici, unde premierul Blair a anuntat organizarea unui referendum, la o data ce urmeaza sa fie stabilita). Consultari populare se vor organiza si in Irlanda, Polonia si Republica Ceha.

Cele doua tabere, fata in fata

Va prezentam principalele argumente aduse de sustinatorii Constitutiei europene, dar si de cei care militeaza respingerea tratatului in cadrul referendumului din Franta.

Argumente PRO

- Europa va fi mult mai puternica pe plan mondial. Ea isi va oferi mijloacele de a deveni o putere politica si de a vorbi cu o singura voce Statelor Unite si Chinei, o data cu alegerea presedintelui Consiliului European si cu nominalizarea unui ministru de externe. Deciziile vor fi mai usor de luat o data cu introducerea regulii majoritatii in locul celei a unanimitatii in cadrul reuniunilor ministeriale;
- Europa va deveni mai democratica, avind un parlament cu puteri sporite, un mai bun control al parlamentelor nationale in ceea ce priveste activitatile UE. In plus, daca intr-un anumit numar de tari membre se aduna un milion de semnaturi, atunci cetatenii europeni pot solicita examinarea unei propuneri de lege europene;
- In noua Constitutie vor fi recunoscute obiectivele sociale si economia sociala de piata si va fi stabilita o reuniune anuala consacrata situatiei de pe piata muncii.

Argumente CONTRA

- Tratatul constitutional marcheaza suprematia modelului liberal, in special prin implementarea disciplinei bugetare, confirmind puterea absoluta a bancii centrale. Cuvintul "piata" figureaza de 78 de ori in text, "concurenta" de 174 de ori, insa expresia "progres social" apare doar de 3 ori;
- Tratatul atrage dupa sine un regres social, dispozitiile Constitutiei europene fiind sistematic contrabalansate de afirmarea principiului liberei concurente, ce implica delocalizarile marilor intreprinderi, dezindustrializarea unor zone, distrugerea sistemelor nationale de protectie sociala si privatizarile;
- Tratatul ameninta cu disparitia serviciilor publice;
- Votul negativ este o modalitate de a exprima opozitia fata de politica economica si sociala a actualului guvern francez;

- Tratatul nu permite o veritabila modalitate de decizie democratica, in special in materie de revizuire a Constitutiei, deoarece Comisia Europeana beneficiaza de puteri foarte extinse;
- Tratatul marcheaza o etapa suplimentara catre o Europa "supranationala", unde dreptul si deciziile europene primeaza asupra celor din statele membre, inclusiv in domeniile susceptibile de a afecta suveranitatea nationala;
- Trebuie votat "NU" pentru ca europenii sa se opuna intrarii Turciei in Uniunea Europeana.

Chirac ofera capul lui Raffarin

Presedintele Jacques Chirac a lansat un apel solemn francezilor, joi seara, sa voteze in favoarea Constitutiei europene la referendumul de duminica, dind asigurari ca o fac pentru "viitorul Frantei" si ca un "Nu" ar deschide o "perioada de diviziuni, de indoieli, de incertitudini" in Europa. "Este vorba despre viitorul vostru si cel al copiilor vostri, despre viitorul Frantei, viitorul Europei", a spus Chirac, avertizind ca "nu exista alt proiect", de rezerva, pentru rezolvarea crizei ce ar declansa-o respingerea Constitutiei. Numeroase cotidiene franceze considera "tardiva" interventia presedintelui Chirac.
Unii ii reproseaza voalat ca el insusi a decis sa supuna tratatul constitutional european unei consultari populare, desi era posibila si calea parlamentara. "Daca el (presedintele - n.r.) pierde, va deveni un "rege" gol", scrie cotidianul de stinga "Lib?ration", care vorbeste despre patetismul lui Chirac in incercarea "de a se salva, de a se feri de ceea ce el a semanat: dezastrul".

In interventia sa televizata, Chirac a lasat sa se inteleaga pentru prima data, fara sa o spuna direct, dar evocind "un nou impuls" dupa 29 mai, ca ar putea schimba premierul a doua zi dupa scrutin.
Cota de popularitate a premierului Raffarin este foarte scazuta, multi francezi fiind inclinati sa voteze "Nu" la referendumul de duminica, nu pentru ca ar avea ceva impotriva Europei, ci pur si simplu in semn de protest fata de politica actualului guvern.

Mobilizare europeana pentru salvarea Constitutiei

Numerosi lideri europeni, nelinistiti de o posibila respingere a Constitutiei europene la referendumul din Franta, au intervenit in campanie pentru a-i sprijini pe sustinatorii tratatului. Cancelarul german Gerhard Schroeder este unul dintre cei mai implicati si mai activi lideri, aseara luind parte, alaturi de fostul ministru socialist francez Dominique Strauss-Kahn, la o intilnire organizata la Toulouse pentru sustinerea Constitutiei. Foarte apropiat de presedintele francez Jacques Chirac in chestiunile europene, Schroeder a vizitat de mai multe ori Franta pentru a-l sustine. Pe 19 mai, la Nancy, cancelarul german a cerut "din toata inima" alegatorilor francezi "sa spuna DA". Un apel similar a fost lansat de presedintele polonez Aleksander Kwasnievski, care i-a insotit la Nancy pe Chirac si Schroeder.

Si premierul socialist spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero s-a implicat foarte mult, dupa ce presedintele Jacques Chirac i-a sarit in ajutor in ajunul referendumului spaniol pentru adoptarea Constitutiei europene. Asteptat aseara la Lille, Zapatero nu a ezitat sa adreseze in mod direct un vibrant mesaj mobilizator pentru Franta, "mama fondatoare a Europei unite", intr-un editorial publicat de "Le Figaro".

Pe un ton si mai alarmist, Romano Prodi, fostul sef al Comisiei Europene si actualul sef al opozitiei de stinga italiene, avertiza intr-un comentariu publicat in "Journal de Dimanche" ca un eventual NU francez nu va reprezenta doar o "catastrofa" pentru Franta, ci si "caderea Europei". Succesorul sau in fruntea Comisiei, Jose Manuel Barroso, a facut un apel francezilor sa voteze DA, "in numele valorilor care sint valori ale Frantei si valori ale Europei".

Instalatorul polonez si spaima de imigranti

Imaginea unui muncitor anonim cu trasaturi slave a devenit simbolul celor care se opun adoptarii Constitutiei europene, figura evocata obsesiv in ultimele saptamini ale campaniei pentru referendumul din Franta. Pentru detractorii Consitutiei europene, "instalatorul polonez" este un simbol al temerilor ca, in cadrul unei Europe largite, muncitorii din tarile mai sarace din est "vor fura" locurile de munca ale francezilor, confruntati deja cu o rata a somajului de 10 la suta.

Dezbaterile asupra tratatului Constitutiei, rezultatul unor negocieri care au durat luni intregi si al unor compromisuri majore intre "cei 25", aduc in lumina si temerile din ce in ce mai mari ale cetatenilor UE fata de costurile si complicatiile iscate de o viitoare extindere a blocului european. Discutiile s-au incins dupa ce fostul comisar european pe problemele pietei interne, Frits Bolkenstein, a spus presei ca si-ar fi dorit sa poata apela la un instalator polonez atunci cind instalatiile casei sale de vacanta s-au defectat si nu a putut gasi nici un specialist in zona. Comentatorii de stinga s-au declarat scandalizati, iar autoritatile locale au afirmat public ca vor trimite fostului comisar o lunga lista cu instalatori francezi someri.

Mentionat de nenumarate ori in pamfletele de campanie, in camerele de discutii de pe Internet, in editorialele de presa si de politicienii aflati de ambele parti ale baricadei, "instalatorul polonez" a devenit atit de celebru incit a ajuns in atentia presedintelui polonez Aleksander Kwasnievski in timpul vizitei de saptamina trecuta din Franta. "Este total exagerat", a declarat Kwasnievski, un promotor fervent al adoptarii Constitutiei europene. "Instalatorul Piotr", asa cum a fost poreclit personajul pe unele site-uri, a atins o coarda sensibila a francezilor din cauza somajului foarte ridicat si a temerilor privind efectele economice ale extinderii.

O serie de delocalizari ale unor fabrici si intreprinderi apartinind marilor companii internationale catre Europa de est, unde mina de lucru este calificata si mult mai ieftina, a provocat o reactie vie din partea puternicelor sindicate franceze, care s-a rasfrint la nivelul intregii societati. "Francezii au probleme in a accepta extinderea UE. Unii oameni chiar cred ca solutia cea mai buna este de a izola complet Franta", explica analistul Phillipe Moreau Defarge, membru al Institutului Francez pentru Relatii Internationale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe