International • 21 Mai 2005 •
Noile autoritati de la Bagdad au dat publicitatii un comunicat in care recunosc, pentru prima data, ca Irakul a fost agresorul in razboiul cu Iranul, dintre 1980-1988, relateaza agentiile internationale de presa. De asemenea, Saddam Hussein a fost declarat singurul vinovat si pentru invadarea Kuweitului, in august 1990. Ca o ironie a soartei, cotidianul britanic „The Sun“ a publicat o fotografie cu Saddam Hussein in lenjerie intima, in aceesi zi in care Irakul si Iranul au decis sa-si spele rufele in familie.

Declaratia prin care Irakul isi recunoaste vina pentru agresiunea din anii ‘80 a fost facuta in timpul vizitei la Bagdad a ministrului iranian de externe, Khamal Kharazi. In document se arata ca Saddam Hussein si alti fosti oficiali ai regimului sau ar trebui trimisi in judecata pentru "agresiunea militara comisa impotriva popoarelor Iranului si Kuweitului", dar si pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii.

Potrivit analistilor politici, asumarea responsabilitatii de catre Bagdad pentru razboiul care a mistuit economic Irakul, timp de opt ani, nu echivaleaza cu o reconciliere istorica.

Un oficial irakian care a participat la redactarea documentului a declarat ca admiterea agresiunii nu are drept scop invinuirea poporului irakian, care a avut mult de suferit in acest razboi.

Desi nu s-a vorbit despre folosirea de catre Saddam Hussein a armelor chimice, gestul Bagdadului a fost indelung asteptat de oficialii de la Teheran. De asemenea, recunoasterea reprezinta si o reparatie morala pentru dizidentii irakieni siiti, obligati sa petreaca mai multi ani in exil, in Iran, si care au revenit in postura de conducatori la Bagdad.

In schimb, declaratia Guvernului irakian ar putea inflama spiritele in tabara minoritatii sunite irakiene, aflata la putere in epoca Saddam Hussein, si marginalizata in prezent in Adunarea Nationala - organism care se ocupa de scrierea noii Constitutii. "Oamenii nu vor accepta asa ceva. Pare ca si cum acesti oameni (n.r. sunitii irakieni) vor sa rasplateasca Iranul pentru favorurile facute", a declarat Saleh Mutlak, membru al Consiliului National de Dialog. Resentimentele sunite au iesit in evidenta chiar inaintea publicarii declaratiei comune irakiano-iraniene. Un important cleric sunit a acuzat militiile siite ale guvernului de la Bagdad ca efectueaza razii in moscheile sunite si omoara oameni.

De altfel, principalele moschei sunite au fost inchise, ieri, pentru trei zile, in semn de protest fata de actiunile militiilor siite.

In timp ce analistii politici asteapta evolutia situatiei dupa ultimele declaratii ale Bagdadului, istoricii nu au cazut de acord in privinta motivului care a dus la declansarea razboiului irakiano-iranian. Unii istorici sunt de parere ca razboiul isi are radacinile in timpul revolutiei islamice din Iran, cand ayatollahul Khomeini, propunandu-si exportarea revolutiei sale, a instigat la rebeliune populatia siita, majoritara in Irak. Alti istorici spun ca Saddam a vrut sa profite de haosul din Iran si a declansat conflictul pentru a reveni asupra unui tratat incheiat in 1975, prin care a fost stabilita granita dintre cele doua state - acord considerat dezavantajos la Bagdad.

Cert este ca razboiul a pornit in septembrie 1980, iar timp de aproape opt ani, cele doua armate s-au macinat reciproc in bombardamente si lupte la baioneta. Conflictul a evoluat putin din punct de vedere teritorial, fiind mai mult un razboi de transee, la granita dintre cele doua state. Cei opt ani de conflict au dus la moartea a aproape un milion de oameni.

In contextul acestei evolutii semnificative, o declaratie a Secretarului de Stat american Condoleezza Rice ii pune in garda pe liderii de la Teheran, aflati in plina campanie electorala.

"Iranienii nu trebuie sa creada ca nu pot fi afectati de schimbarile majore care se produc in regiune", a declarat Rice, dupa o intrevedere cu omologul sau kuweitian, seicul Mohhamed al-Sabah. Condoleezza Rice a cerut Iranului sa renunte la actiunile de destabilizare si a subliniat ca, pe langa desfasurarea programului nuclear, Iranul este un stat "care sustine terorismul". Pe de alta parte, premierul irakian, Ibrahim al-Jaafari, a mai dat o lovitura de imagine prin prima sa vizita oficiala in strainatate, in Turcia. Jaafari a fost insotit la Ankara de cinci ministri, pentru discutii legate de securitate, comert si resurse naturale cu responsabilii turci. Inainte de primul razboi din Golf, din 1991, Turcia era unul dintre principalii parteneri economici ai Irakului.

Despre autor:

Sursa: Click.ro

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.