International • 19 Noiembrie 2008 • 09:20
Libera circulatie a muncitorilor din Romania nu a dus la perturbari serioase pe piata de munca, CE incurajand tarile care inca pastreaza restrictii sa le ridice cat de repede posibil, se arata intr-un proiect de raport consultat de NewsIn ce urmeaza sa fie adoptat marti de Colegiul Comisarilor.

Raportul este o radiografie a mobilitatii muncitorilor din noile state membre in perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008 si o pledoarie pentru ridicarea restrictiilor din cele 15 state membre care le pastreaza inca.

Concluziile comisarului european pentru munca si afaceri sociale, Vladimir Spidla, ar putea inca suferi modificari din partea colegilor ce provin din unele vechi state membre care nu doresc ridicarea restrictiilor pe piata de munca.

In prezent, 15 tari au impus restrictii totale sau partiale cetatenilor romani si bulgari: Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britania, Olanda, Portugalia, Spania si Ungaria.

Contrar temerilor acestor tari, ele nu au fost invadate de muncitori romani si bulgari dupa aderare, salariile si locurile de munca nationale nu au fost afectate, iar migrantii au venit pentru a munci, nu pentru a profita de ajutoarele de somaj, argumenteaza comisarul Spidla.

Numarul romanilor si bulgarilor rezidenti in celelalte 25 de state membre a crescut de la 690.000 in 2003 la 1,6 milioane la sfarsitul anului trecut.

"Desi semnificativ in termeni absoluti, numarul cetatenilor bulgari si romani pare modest corelat la populatia totala din tarile gazda. Intre 2003 si 2007, proportia bulgarilor si romanilor in UE-15 (vechile state membre - n.r.) a crescut de la 0,2% la 0,4%, desi cu diferente semnificative intre statele membre. In 2007, Spania si Italia au inregistrat cele mai mari cresteri procentuale in ceea ce priveste numarul cetatenilor bulgari si romani, de 1,9%, respectiv 0,7%", arata raportul.

Cu toate acestea, proportia muncitorilor sositi din tari non-UE a fost semnificativ mai mare, reprezentand spre exemplu 2,6% din forta de munca spaniola si 0,8% din cea italiana.

Romanii reprezinta 19% din migratia muncitorilor in UE, al doilea grup ca marime dupa polonezi (25%). Al treilea grup este reprezentat de germani (7%), urmati de britanici (6%) si de francezi (5%). Bulgarii, portughezii, italienii, slovacii si litanienii reprezinta fiecare cate 4% din migratia totala, se arata in raport.

57% dintre muncitorii emigranti romani au ales Spania, 27% Italia si 2% Marea Britanie, in timp ce in cazul bulgarilor Spania a fost preferata de 58% dintre muncitori, Germania de 15% si Grecia de 7%.

CE calmeaza temerile vechilor state membre si in ce priveste un nou val de migratie din Romania si Bulgaria in cazul in care acestea vor ridica restrictiile, spunand ca acest scenariu este "improbabil".

"Chiar si in cazul Bulgariei si Romaniei, cei care au dorit sa se mute s-au mutat deja, asa ca potentialul pentru o emigratie suplimentara este limitat. Mai mult, majoritatea tarilor UE care exporta forta de munca au inregistrat o crestere rapida a salariilor si o scadere a somajului in ultimii ani. Exista dovezi ca aceasta tendinta pondereaza dorinta de a emigra si este probabil sa contribuie la un declin in forta de munca ce provine din noile state membre", prognozeaza raportul.

"In plus, datorita unei scaderi substantiale a populatiei din generatia tanara, bazinul de muncitori mobili din noile state membre descreste si este probabil sa actioneze ca o frana asupra mobilitatii fortei de munca in UE", mai noteaza CE.

Raportul subliniaza si ca "marea majoritate a celor care provin din Bulgaria si Romania au venit pentru a munci", nu pentru a beneficia de ajutoarele de somaj - o alta temere in virtutea careia vechile state membre au impus restrictii.

Domeniile de activitate preferate de romani si bulgari au fost agricultura, constructiile, sectorul hotelier si servicii la domiciliu.

"Practic, toate studiile efectuate pana acum nu au gasit aproape niciun impact al mobilitatii fortei de munca postextindere asupra salariilor si locurilor de munca ale angajatilor nationali si niciun indiciu cu privire la dezechilibre serioase ale pietei muncii cauzate de aceasta mobilitate, fie si in acele state membre care au inregistrat cel mai mare aflux de muncitori", subliniaza raportul.

Pe de alta parte, banii trimisi in tara de romanii si bulgarii care au lucrat in alte state membre in ultimii ani "au contribuit semnificativ la cresterea produsului intern brut", constata autorii raportului.

Restrictiile pentru Romania si Bulgaria expira la 31 decembrie 2008, statele membre fiind obligate sa anunte Comisia daca le prelungesc si pentru a doua faza de tranzitie, ce se incheie teoretic la 31 decembrie 2011. Statele pot insa reintroduce restrictiile pentru maxim inca doi ani, in baza procedurilor de salvgardare continute in Tratatul de Aderare, daca inregistreaza sau prevad perturbari majore pe piata de munca interna.

Tabloidul britanic The Sunday Mirror scria saptamana trecuta ca guvernul de la Londra se teme de un nou val de imigranti din Romania si Bulgaria, care, din cauza crizei economice, vor "cauta cu disperare locuri de munca". Noul ministru pentru imigratie, Phil Woolas, ar fi hotarat sa reziste apelurilor de a deschide piata de munca pentru muncitorii din cele doua tari. "Avem decizii dificile de luat. Trebuie sa gasim un echilibru intre nevoile companiilor britanice si migratie", a declarat Woolas.

Irlanda, la randul sau, va urma foarte probabil exemplul Londrei, potrivit presei.

Guvernul german a anuntat deja in iulie ca va amana deschiderea pietei muncii cu doi ani, in pofida penuriei de mana de lucru de care este afectata tara.

Olanda, pe de alta parte, ar putea prelungi restrictiile pentru romani si bulgari pentru cel putin inca sase luni.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.