G20 si-a luat angajamentul de a reforma sistemul financiar mondial

"Suntem de acord ca un raspuns politic extins, fondat pe cooperare macroeconomica, este necesar pentru a relansa cresterea", se arata in declaratia finala a summitului de la Washington, organizat dupa doua luni de criza financiara fara precedent din anii '30.

G20, ai carei membri genereaza 85% din Produsul Intern Brut al planetei, a enumerat o serie de "actiuni imediate" pentru a impiedica economia mondiala sa se intre intr-o recesiune prelungita, sugerand folosirea de "masuri bugetare pentru a stimula cererea interna cu rezultate rapide" sau scaderi ale ratelor dobanzilor in anumite tari.

Directorul general al Fondului Monetar International (FMI) Dominique Strauss-Kahn a anuntat ca institutia sa este favorabila unor planuri de relansarea nationale si coordonate, care ar trebui sa se ridice la 2% din PIB-ul tarilor participante.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy s-a declarat satisfacut ca G20 este de acord cu "necesitatea unei relansari coordonate".

La randul sau, premierul britanic Gordon Brown s-a declarat multumit de acest rezultat al summitului, preconizand "anunturi semnificative in unele tari, in urmatoarele saptamani".

OCDE, clubul din care fac parte tarile bogate ale planetei, a anuntat joi ca membrii sai vor suferi anul viitor o contractare de 0,3% a activititatii economice si o crestere mare a somajului.

Premierul canadian Stephen Harper a calificat G20 drept un "proces fara precedent", in care tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare "vor lucra impreuna pentru a gestiona problemele economiei mondiale".

Alaturi de eforturile de relansare, liderii din G20 au aprobat un "plan de actiune" continand masuri "prioritare" pentru ameliorarea supervizarii sistemului financiar, asupra carora ministrii lor de finante trebuie sa faca propuneri pana in 31 martie. Au fost definite cinci campuri de actiune: revizuirea aspectelor de reglementare care exacerbeaza criza, armonizarea normelor contabile, ameliorarea transparentei pietelor de produse derivate, revizuirea practicilor de remunerare a conducerii bancilor pentru a evita asumarea unor riscuri excesive si "revizuirea mandatului, guvernarii si nevoilor de capital ale institutiilor financiare internationale".

Pentru a evita o repetare a crizei financiare, G20 vrea ca "orice actor, orice produs si orice piata sa fie supuse in mod real supravegherii". "Nu vor mai exista zone de umbra", a spus cancelarul german Angela Merkel.

Totusi, spre satisfactia americanilor care tin foarte mult la independenta lor, G20 a subliniat ca "reglementarea tine de responsabilitatea autoritatilor nationale". Harper, a carui tara a fost in mare parte scutita de tulburari, s-a bucurat ca G20 a ascultat "mesajul Canadei" cum ca "bunele reglementari financiare incep acasa".

G20 a recomandat totusi o intensificare a "cooperarii internationale intre autoritatile de reglementare" si o consolidare a "normelor internationale acolo unde acest lucru este necesar".

Fara a cita nominal fondurile speculative, care nu sunt supuse in prezent niciunui fel de reglementare, comunicatul vorbeste despre "nevoia de transparenta" a activelor neinregistrate si "instrumentelor financiare complexe", precum asigurarile in caz de nerambursare a creditelor.

Pana in 31 martie, G20 cere de asemenea propuneri pentru ca "autoritatile de reglementare sa se asigure ca agentiile de rating (criticate pentru ca au supraevaluat plasamente riscante) sa raspunda la norme mai exigente".

Asa cum dorea Franta, G20 a pus presiune si asupra paradisurilor fiscale, cerand pe termen mediu "masuri pentru a proteja sistemul financiar mondial de jurisdictii necooperante care prezinta un risc de activitate financiara ilegala".

Liderii au convenit sa se reuneasca din nou inainte de 30 aprilie, pentru a "verifica punerea in aplicare" a deciziilor luate la Washington. Sarkozy a propus ca acest nou summit sa aiba loc la Londra, Marea Britanie urmand sa asigure presedintia G20 anul viitor.

Seful Guvernului spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero si-a exprimat dorinta ca aceasta reforma a sistemului financiar mondial sa fie incheiata intr-un an.

Nu se mai pune insa problema unei reforme globale a sistemului financiar, un fel de Bretton Woods II, dorita de unele tari, printre care Franta.

Pentru a evita tentatiile protectioniste, G20 si-a luat, pe de alta parte, angajamentul de a incerca sa relanseze pana la sfarsitul anului ciclul de negocieri in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

G20 a propus de asemenea o reorganizare a institutiilor multilaterale, precum FMI si Banca Mondiala, pentru a acorda mai multa influenta in cadrul lor economiilor emergente. Premierul britanic a apreciat ca summitul a pus bazele unei reforme a acestor institutii create in 1944 la Bretton Woods. Liderii tarilor dezvoltate si emergente au cerut acestor organizatii sa sprijine tarile aflate in dificultate furnizandu-le finantari.

Nu a existat insa un acord pentru instituirea unei autoritati supranationale pentru sectorul financiar, cu toate ca Sarkozy a apreciat ca G20 a reusit sa stabileasca "o noua guvernare economica".

Summitul nu putea avea rezultate mai bune, in conditiile in care presedintele american George W. Bush este la finalul mandatului, urmand sa fie inlocuit in 20 ianuarie de Barack Obama, care a nu a fost prezent la summit.

G20 este o organizatie din care fac parte G8 (Germania, Franta, Statele Unite, Japonia, Canada, Italia, Marea Britanie, Rusia), Uniunea Europeana si Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic si Turcia. Spania si Olanda au fost de asemenea invitate la summit. Delegatia spaniola a cedat un loc unui reprezentant al Cehiei, care va prelua in ianuarie presedintia Uniunii Europene.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe