Europenii au multe asteptari de la noul presedinte ales al Statelor Unite - pe plan economic, al incalzirii climatice, in dosarele privitoare la Orientul Mijlociu, Iran si Rusia - dupa ce administratia Bush a fost deseori acuzata ca a tratat fara consideratie continentul european, relateaza NewsIn.

France Presse prezinta asteptarile exprimate in ultimele saptamani de mai multi oficiali europeni:

CRIZA ECONOMICA

Europenii, incepand cu presedintele francez Nicolas Sarkozy, incearca sa profite de rolul de motor pe care l-au avut in criza financiara, pentru a face Washingtonul sa accepte o refundamentare a sistemului financiar international, care sa implice mai multa transparenta si reglementare a finantelor mondiale, dar si un rol consolidat pentru FMI.

In conditiile in care recesiunea economica se face resimtita in Europa, oficialii europeni incearca sa il faca pe Obama sa accepte un calendar al negocierilor internationale intense, cu speranta, pentru unii, de limitare a pagubelor asupra locurilor de munca si puterii de cumparare.

SCHIMBARI CLIMATICE

Europenii au continuat sa ceara administratiei Bush, care nu a ratificat Protocolul de la Kyoto, sa se alature eforturilor in vederea ajungerii la un acord international cu putere de constrangere, care sa reduca emisiile de gaze cu efecte de sera in cadrul negocierilor programate pentru decembrie 2009 la Copenhaga. Insa, in conditiile in care asteptarile europenilor legate de acest dosar erau foarte mari in urma cu cateva saptamani, criza economica ar putea reduce din argumentele UE.

ORIENTUL MIJLOCIU

Europenii au avut deseori impresia ca eforturile lor de mediere a procesului de pace israeliano-palestinian sunt sabotate de administratia Bush, asa cum Conferinta de la Annapolis a fost convocata de Washington fara consultare prealabila, la sfarsitul anului 2007. Constienti de legaturile "privilegiate" dintre Israel si Statele Unite, europenii asteapta cel putin de la noul presedinte american mai multa cooperare.

DOSARUL NUCLEAR IRANIAN

De mai mult de doi ani, europenii le cer americanilor sa se implice in negocieri cu Teheranul, destinate sa convinga autoritatile iraniene sa renunte la procesul de imbogatire a uraniului. Washingtonul a facut un mic pas in iulie, cand unul dintre adjunctii secretarului de stat a acceptat sa participe la discutiile dintre Javier Solana si negociatorul iranian Said Jalili, la Geneva. UE considera totusi ca aceste eforturi sunt insuficiente.

AFGANISTAN - PAKISTAN

In acest dosar, europenii sunt in defensiva. Americanii vor mai multe trupe europene in Afganistan, insa oficialii UE ezita sa consolideze efectivele in fata talibanilor, care devin tot mai periculosi. Ei ar putea acccepta totusi eforturi, cu conditia unor concesii in alte dosare.

RUSIA - EXTINDEREA NATO

Rolul de mediator jucat de presedintia franceza a UE in conflictul ruso-georgian a facut Washingtonul "sa stranga din dinti" fata de Rusia, spre deosebire de Europa, adepta dialogului cu Moscova. Aceleasi diferente exista si in ceea ce priveste aderarea la NATO a fostelor republici sovietice Georgia si Ucraina, pe care Statele Unite o doresc, in timp ce unele tari europene vad intr-un astfel de pas o sursa de noi tensiuni. Europenii vor trebui sa depaseasca propriile diviziuni, daca vor sa flexibilizeze pozitia americana.

NOUL "MULTILATERALISM"

Acest cuvant rezuma sperantele europenilor de a vedea un nou presedinte american care sa duca o politica mai "colectiva" in relatiile internationale, cu Europa, dar si cu tarile emergente. "Deciziile unilaterale care vizeaza soarta lumii sau care pretind sa o rezolve vor fi mai dificil de luat", a declarat luni ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, spunand ca Statele Unite raman "o putere foarte importanta".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.