Acuratetea sondajelor, pusa sub semnul intrebarii inainte de alegerile din SUA

Exista posibilitatea ca sondajele sa se insele? Acest lucru s-a mai intamplat. Cea mai cunoscuta situatie de acest gen a fost in 1948 cand, potrivit sondajelor, Thomas Dewey era pe cale sa castige cursa pentru Casa Alba, dar a fost invins in cele din urma de democratul Harry Truman. Recent, Obama conducea in cursa pentru investitura democrata in New Hampshire in fata contracandidatei sale Hillary Clinton cu o medie de 8%, insa Hillary Clinton a castigat in acest stat.

Echipa de campanie a lui McCain spera ca sondajele sa se insele din nou, inaintea alegerilor prezidentiale din 4 noiembrie. "Totul indica faptul ca ne indreptam spre un scrutin care ar putea fi foarte bine prea strans ca sa poata fi prezis rezultatul", a declarat Bill McInturff, expert in sondaje de opinie al taberei republicanilor, intr-un memoriu publicat marti.

Precauti, cei care fac sondajele afirma ca anchetele lor nu prezic rezultatul cursei prezidentiale, ci doar surprind instantanee ale electoratului la un moment dat. De asemenea, ei spun ca exista intotdeauna posibilitatea unor erori, intr-o disciplina care combina stiinta cu o serie de speculatii.

"Suntem implicati intr-o activitate in care sunt imbinate, intr-o anumita masura, arta si presupozitia", explica John Zogby, al carui institut de sondaje il crediteaza pe Obama cu un avans de 7%.

Cei care fac sondaje nu se pot multumi sa noteze rezultatele chestionarelor telefonice pe care le fac, ci trebuie sa faca previziuni cu privire la participarea efectiva la vot a respondentilor. Metodele prin care se stabileste aceasta participare efectiva variaza de la un sondaj la altul, ceea ce face ca rezultatele sa fie la fel de diferite. Sondajul zilnic Rasmussen il credita miercuri pe Obama cu un avans de 3%, in timp ce intr-un sondaj publicat marti de Pew Research Center, candidatul democrat conducea cu 15%.

Institutul Gallup publica doua sondaje separate bazate mdetode diferite de alegere a esantionului. Sondajul realizat in baza metodei traditionale ii acorda lui Obama 2% avans miercuri, iar metoda "extinsa", care presupune o participare mai mare la vot a minoritatilor si tinerilor, situa avansul la 7%.

Si sondajele efectuate de Zogby si Pew Center pornesc de la ideea ca alegatorii afroamericani, care sunt motivati de faptul ca Obama ar putea fi primul presedinte de culoare, vor fi prezenti la urne intr-un procent mai mare la aceste alegeri. Insa echipa de campanie a lui McCain sustine ca participarea va fi mare in randul tuturor grupurilor demografice, ceea ce va reduce impactul voturilor alegatorilor afroamericani.

O alta problema este "efectul Bradley", notiunea potrivit careia alegatorii se tem ca vor fi considerati rasisti si de aceea exagereaza sprijinul pe care il acorda candidatului afroamerican, atunci cand participa la sondaje. Teoria a fost numita astfel dupa candidatul de culoare la functia de guvernator al Californiei din 1982, care a pierdut cu o diferenta foarte mica in fata candidatului alb, desi conducea in sondaje. Efectul Bradley a fost insa minimalizat de majoritatea analistilor.

Pe de alta parte, este posibil ca sondajele sa nu reflecte in totalitate influenta factorului rasial, pentru ca alegatorii intoleranti au tendinta de a refuza sa participe la sondaje, potrivit presedintelui Pew Research Center, Andrew Kohut. "Acest lucru ar putea fi un factor de luat in seama intr-o cursa electorala stransa, insa probabil nu este un factor" in aceasta campanie, a spus el.

Numarul tot mai mare al oamenilor care refuza sa participe la sondajele de opinie si dificultatea de a gasi oamenii la telefon sunt chestiuni problematice. "Cand ai o rata de raspuns de 15%, esantionul pe care il capeti nu este neaparat reprezentativ pentru populatia totala", a spus Nate Silver, statistician care urmareste sondajele de opinie pentu site-ul FiveThirtyEight.com.

In pofida acestor ingrijorari, cei care efectueaza sondaje spun ca au incredere in munca lor. Pana la urma, toate marile sondaje de opinie s-au apropiat deestul de mult de rezultatele reale ale alegerilor prezidentiale de dupa 1980.