UE strange randurile impotriva traficului cu deseuri toxice

"Comora (mafia napolitana - n.r.) este interesata de deseuri, dar nu pentru ca vrea sa protejeze mediul, ci pentru ca ii aduce profit", a subliniat colonelul Thierry Bourret, presedintele Biroului Central pentru securitatea mediului si sanatate publica din Franta (OCLAESP), care a organizat in aceasta saptamana, la Paris, un seminar dedicat luptei impotriva traficului cu deseuri toxice.

Delegatii din aproape douazeci de tari UE si Canada au dezbatut timp de trei zile cu autoritatile vamale si instantele europene de politie (Europol) si de justitie (Eurojust) modalitatile prin care poate fi intensificata cooperarea in acest domeniu.

"Acest seminar a scos in evidenta lipsa cronica de securitate, care faciliteaza traficul de deseuri, o anomalie rusinoasa, subterana si foarte profitabila a societatii de consum, gestionata de retele bine puse la punct de mult timp, cu mult inainte ca aceasta amenintare sa fie constientizata", a fost concluzia pe care a tras-o joi, la finalul lucrarilor, presedintele Jadarmeriei franceze, generalul Roland Gilles.

"In fiecare an, UE produce 1,5 miliarde de tone de deseuri, cu o crestere de 2% in fiecare an, dintre care 300 de milioane de tone ar trebui reciclate sau distruse. Asadar ne vom confrunta inca mult timp de acum inainte cu acesta problema", a evidentiat colonelul Bourret. Totodata insa, taxa pentru tratamentul deseurilor a crescut, fiind perceputa o suma de 400 de euro pentru o tona de azbest si aproape 2.000 de euro pentru anumite lichide.

Producatorii care nu vor sa plateasca aceste taxe pentru a se debarasa de produsele toxice le deverseaza in natura sau apeleaza la "mafia gunoaielor".

Companiile mai pot apela si la alta varianta: exportarea gunoaielor catre tarile sarace din lumea a treia care au nevoie de bani sau catre tarile emergente care au nevoie permanenta de materii prime. Ultima varianta presupune reciclarea ilegala, fara a separa materiile toxice de materialele inofensive, de exemplu azbestul de ciment sau PCB-ul (policlorobifenil) de uleiul esapat.

"Timp de patru ani, de fiecare data cand oficiul nostru (OCLAESP) a facut controale, au fost gasite nereguli. Partenerii nostri spun ca si ei se confrunta cu aceeasi situatie", a afirmat colonelul Bourret. 60-70% dintre cazurile controlate prezinta nereguli: unii importa legal material informatic, dar apoi il redistribuie cu PCB. Cu cat se fac mai multe controale, cu atat vom avea mai multe rezultate", a mai spus colonelul.

Traficul de deseuri este o problema transfrontaliera, implicand adesea "cel putin inca o companie din 15 alte state de pe trei continente", a semnalat procurorul portughez Antonio Luis dos Santos Alves, delegat din partea Eurojust.

"Infractiunea de trafic e complexa si implica documente false, spalare de bani, ceea ce necesita interventia structurilor speciale de investigatii", a adaugat el.

Pana la sfarsitul lunii, UE va adopta o noua directiva care va permite intarirea dispozitivului juridic si care va duce la armonizarea sanctiunilor. "Se constata diferente majore intre sanctiunile aplicate in diferite tari, de la 2.000-3.000 de euro la mai multe milioane si de la sase luni de inchisoare la opt ani", a explicat Anna Karamat, expert al Directiei generale pentru Mediu de la Bruxelles, necesitatea acestei armonizari legislative. "Infractorii profita de aceste diferente prin faptul ca opereaza in tarile care au pedespe mai blande", a mai spus Karamat.

Delegatii reuniti la Paris considera ca cea mai buna solutie pentru traficul de deseuri este crearea unor echipe mixte, dupa modelul celor care exista pentru combaterea traficului cu stupefiante, si intesificarea controlul transfrontalier. In plus, mai este necesara integrarea unor specialisti pe probleme de mediu in echipele de politisti, jandarmi si magistrati.