Romania si tarile din regiune au prezentat la ONU interese divergente sub paravanul unitatii

La o prima privire pare ca Romania si vecinii sai - Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina si Republica Moldova - au reafirmat la cea de a 63-a Adunare Generala a ONU (23 septembrie - 1 octombrie) cu o voce unitara cam aceleasi lucruri care se spun de obicei intr-o asemenea ocazie: angajamentul pentru rezolvarea crizei alimentare, efortul coordonat pentru a stopa cresterea preturilor la energie, implicarea consolidata pentru cresterea securitatii si a stabilitati sau respectarea fara echivoc a drepturilor omului.

Dar, la o analiza mai atenta, fiecare tara din regiunea tarii noastre si-a expus abil interesele proprii, a formulat cereri, a adoptat pozitii sau si-a promovat initiative.

"Romania si tarile din vecinatate sunt unitare in ceea ce priveste chestiuni generale – precum democratia si drepturile omului – dar cand vine vorba de cazuri concrete, precum Kosovo sau Georgia, unitatea se volatilizeaza", a explicat expertul american Richard Gowan de la Centrul pentru Cooperare Internationala din New York, profesor la NYU (Universitatea din New York ) si membru al European Council on Foreign Affairs.

Discursul anual al sefilor delegatiilor la dezbaterile la nivel inalt ale Adunarii Generale a ONU reprezinta un moment oportun pentru a expune pozitiile si viziunile nationale pe probleme majore de pe agenda globala.

"Romania si tarile din regiune se dovedesc, in principiu, a fi unitare atunci cand vorbesc in fata ONU. Tarile care inca nu sunt in UE, respectiv R. Moldova, Serbia si Ucraina prezinta aceeeasi viziune ca si Romania, Bulgaria si Ungaria, mai ales atunci cand vine vorba de drepturile omului", a explicat Gowan.

Expertul a atras atentia ca "blocul european", unde se adauga si tarile aspirante la titulatura de membru UE, a crescut la 44 de tari, adica 23% din tarile ONU, ceea ce reprezinta "o forta majora in ONU", intrucat in general acestea au viziuni unitare si se sprijina reciproc.

In ciuda acestui fapt, remarca Gowan, in grupul de tari din jurul Romaniei ies la iveala doua dintre cele mai mari provocari recente: reactia fata independenta Kosovo si fata de criza din Georgia.

Reforma nu numai de dragul reformei

Sub pretextul ca o reformare a ONU si mai ales a Consiliului de Securitate (unde doar China, SUA, Rusia, Marea Britanie si Franta sunt membri permanenti) ar aduce un plus de eficienta pentru respectarea drepturilor omului, combaterea crizei alimentare si a schimbarilor climatice - subiecte asupra carora comunitatea internationala impartaseste aceeasi viziune, statele din regiune au sugerat ca sunt necesare schimbari de substanta.

Richard Gowan considera ca aceasta schimbare in cadrul ONU si mai ales in structura Consiliului de Securitate este dorita in special din cauza Rusiei. "Factorul Rusia va determina in anii urmatori daca ONU este o formula eficienta sau nu. Daca Rusia isi va folosi tot mai des veto-ul in Consiliul de Securitate pentru a bloca initiativele europene, atunci cred ca aceste tari se vor indeparta de organizatia mondiala. Daca se pot exercita presiuni asupra Rusiei pentru a fi mai putin obstructiva – asa cum s-a intamplat in anii '90 – atunci cred ca tarile europene vor continua sa lucreze prin ONU", a declarat expertul american.

Astfel, Ungaria, de exemplu, a cerut ca reformele din interiorul ONU sa continue, astfel incat sa fie modernizat sistemul de protectie a mediului, combaterea schimbarilor climatice si combaterea terorismului. Ungaria a insistat mai ales asupra faptului ca "alcatuirea Consiliului de Securitate sa reflecte schimbarile din politica internationala si din economia globala".

Cu Rusia, o relatie de tip love and hate

Cea mai delicata problema legata de Rusia nu a fost la aceasta Adunare Generala cea a securitatii energetice, ci chestiunea conflictelor inghetate, mai ales din perspectiva conflictului recent din Osetia de Sud.

Romania si vecinii sai s-au intrecut unii pe ceilati incercand nici sa nu supere Rusia, dar sa si vorbeasca despre suprematia legii internationale, o tema predilecta a ONU. Astfel, statelele si-au aratat sprijinul pentrru Georgia, dar din precautie au evitat sa fie transante si au militat pentru mentinerea unui dialog constructiv cu fostul imperiu din Est, mai ales ca ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat ca pentru Rusia "discutia despre Georgia este inchisa".

"Aceste tari vor, fiecare in parte, lucruri fundamental diferite de la ONU, iar factorul care complica situatia este Rusia. De exemplu, Serbia vrea sa isi legitimeze pretentia sa asupra Kosovo – demers sustinut de Rusia -, in timp ce alte tari isi doresc ca ONU sa condamne cu fermitate comportamentul Rusiei in legatura cu Georgia", a explicat expertul de la Centrul de Cooperare Internationala din New York, caracterizand relatia tarilor din zona cu Rusia drept una de tip "love and hate" (dragoste si ura).

Kosovo, o viziune mai asezata

Chiar daca chestiunea Kosovo ramane o problema spinoasa pe agenda discutiilor, la cea de a 63-a reuniune ONU la nivel inalt statele din regiunea de sud-est a Europei au abordat mai deschis aceasta tema, mai "asezata" si mai clara decat conflictul din Georgia.

Romania, R. Moldova si Ucraina, care nu au recunoscut Kosovo, au incercat sa evite elegant acest subiect, avand in vedere ca 47 dintre cele 192 de state ale ONU au salutat deja independenta acestei provincii separatiste. Pentru Romania, care de altfel participa la misiunile internationale in Kosovo, situatia este cu atat mai delicata cu cat vecinii membri UE - Ungaria si Bulgaria - au recunoscut independenta acestei regiuni.

Era insa de la sine inteles ca principala preocupare a Serbiei la cea de a 63-a Adunare Generala a ONU sa fie Kosovo. Vecina Romaniei a incercat sa determine statele membre sa voteze o rezolutie prin care sa se cerea un aviz consultativ de la Curtea Internationala de Justitie in legatura cu legalitatea proclamarii unilaterale a independentei provinciei Kosovo.

Serbia a parut totusi sa se fi resemnat ca nu va gasi un spijin in randul tarilor din UE. "Poate ca tarile UE nu sunt de acord cu pozitia Serbiei fata de Kosovo si Metohia, dar nu pot sa refuze Serbiei dreptul de a consulta si opinia CIJ", a explicat Vuk Jeremici, ministrul de externe al Serbiei.

"Textul provizoriu al rezolutiei este foarte clar si precis, si este foarte dificil sa ii aduci obiectii sau sa votezi impotriva acestuia. De asemenea, este greu de imaginat o situatie in care CIJ ar putea ajunge la o alta concluzie in afara de aceea ca independenta a fost ilegala", a spus Jeremici, care nu a ezitat sa atraga atentia asupra faptului ca Macedonia si Muntenegru sunt puse sub presiune pentru a recunoaste Kosovo.

Uniti in cuget, dar nu si in proiecte

Tragand linie, se poate spune ca Romania, alaturi de vecinii sai - Bulgaria, Ungaria, Serbia, R. Moldova si Ucraina -, au avut pozitii unitare in ceea ce priveste chestiuni generale si imbratisate de majoritatea statelor, precum democratia si drepturile omului, dar atunci cand a venit vorba de cazuri concrete, precum Kosovo sau Georgia, unitatea s-a volatilizat. In plus, fiecare stat din regiune a incercat sa se impuna in fata Adunarii Generale cu un proiect care sa trezeasca intereseul tarilor membre fata de acea tara.

Ungaria a anuntat pregatirea unui studiu de fezabilitate pentru instituirea unui Centru international pentru prevenirea genocidului si atrocitatilor in masa la Budapesta, care sa fie o institutie indepenenta care sa contribuie la eforturile internationale pentru prevenirea unor astfel de probleme.

Ucraina, care a starnit criticile comunitatii internationale prin construirea Canalului Bistroe, a preluat initiativa de a da un impuls pentru "o cooperare mondiala mai activa in domeniul ecologiei". Strategiile de protejare a mediului trebuie puse in legatura cu incercarile internatioanle de a rezolva criza alimentara cauzata de scumpirea preturilor si cu eforturile de a dezvolta opolitica energetica "mai eficienta si mai justa", a aratat presedintele ucrainean Viktor Iuscenko.

Astfel, Ucraina a cerut infiintarea unei noi entitati ONU pentru protectia ecologica. Iuscenko a propus adoparea unei Consitutii Mondiale de Mediu si stabilirea unui sistem din cadrul ONU in care sa functioneze o singura structura de protectie ecologica, cu autoritate si mecanisme relevante.

"Tragediile nationale ar trebui comemorate impreuna pentru a pereveni repetarea istoriei", a spus si presedintele Iuscenko.

Si Bulgaria are propriile sale proiecte: gazduirea summitului "Gaz pentru Europa: un nou proiect si parteneriat transregional", care ar putea reuni sefi de stat si de guvern din sud-estul Europei, Marea Neagra, regiunea caspica, Asia Centrala , UE, SUA, care sa discute despre energie si interesele strategice. Bulgaria este participanta la proiectul Nabucco, destinat sa reduca dependenta Europei de gazul rus, dar in acelasi timp coopereaza cu Moscova pentru proiectul concurent, South Stream.

De asemenea, Sofia si-a aratat disponibilitatea pentru gazduirea unui centru regional al ONU destinat medierii proceselor de metinere a pacii in zona Marii Negre si a unui centru PUND ( Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare) pentru regiunea Balcanii de Vest si Marea Neagra. "In cazul in care planurile pentru un centru regional destinat medierii ONU in Balcanii de Vest/regiunea Marii Negre primesc aprobarea statelor membre, Bulgaria este gata sa-l gazduiasca la Sofia si sa-i faciliteze prin orice modalitate posibila activitatile in Europa de Sud-Est, in Caucazul de Sud si in alte regiuni vecine", a spus premierul Serghei Stanisev la New York.

La randul ei, Romania a evidentiat dorinta de a gasi noi modalitati de cooperare intre Romania si PNUD, in contextul statutului actual al Romaniei de donator de asistenta pentru dezvoltare. De asemenea, Romania a scos in evidenta contributia financiara acordata fondurilor ONU pentru Democratie (UNDEF) si Asistenta Electorala (UNEAD).