Influenta tot mai redusa a presedintelui George W. Bush pe scena internationala a incurajat Rusia sa isi arate forta in Georgia vecina si sa recunoasca independenta celor doua regiuni separatiste ale acesteia, Abhazia si Osetia de Sud, comenteaza Reuters, potrivit NewsIn.

Avand mai putin de cinci luni de mandat la Casa Alba, Bush intra in faza de umbra a presedintiei sale, pe fondul cursei pentru desemnarea succesorului sau si al provocarilor aparute in Rusia si Coreea de Nord, pe langa cele deja existente din Irak si Afganistan.

"Faptul ca in Statele Unite este o perioada de tranzitie, cu siguranta face ca rusilor sa le fie mai usor sa actioneze provocator", a spus Jeff Mankoff, expert in Rusia de la Council on Foreign Relations.

Mai multi experti in politica externa sunt de acord ca administratia Bush nu a reusit sa dea Rusiei suficienta atentie inca de la inceput si a transmis Moscovei semnale contradictorii. De exemplu, Washingtonul a incercat sa coopteze Rusia in eforturile de a convinge Iranul sa renunte la programul sau nuclear, dar in acelasi timp a nemultumit Moscova mergand inainte cu proiectul scutului antiracheta din Europa de Est.

Dorinta din ce in ce mai mare a Rusiei de a-si recupera statutul de superputere, erodat in anii '90, a fost un factor important care a contribuit la ocuparea unei parti din Georgia si recunoasterea independentei Osetiei de Sud si Abhaziei. Un factor important a fost si interesul Rusiei de a profita de noul sau rol pe piata internationala a energiei.

Insa unii anasisti spun ca si calendarul politic american a contribuit la aventura Rusiei in Georgia. Pe masura ce se apropie alegerile prezidentiale din 4 noiembrie, candidatii republican John McCain si democrat Barack Obama devin voci tot mai importante pentru viitoarea politica externa americana, dar fara a avea efectiv putere de decizie, in timp ce Bush este pus in umbra.

Rusia "a calculat calendarul politic american", spune Leon Aron, directorul pentru Rusia al grupului de reflectie conservator American Enterprise Institute de la Washington. Scenariul sau este urmatorul: cu influenta afectata de razboiul din Irak, Bush "nu va fi in masura sa dea un raspuns prea ferm" actiunilor Rusiei, in ultimele sale luni de mandat. Iar pana cand McCain sau Obama vor fi investiti la Casa Alba, in ianuarie, actiunile indraznete ale Rusiei impotriva Georgiei "vor fi stiri vechi, fapte implinite".

Daca Moscova ar fi asteptat si si-ar fi trimis tancurile si trupele in Georgia la inceputul mandatului viitorului presedinte, acesta ar fi reactionat cu mai multa forta decat Bush, crede Aron. "Rusia apreciaza foarte corect ca un presedinte nou este presat sa dea dovada de o anumita fermitate in politica externa" la inceputul mandatului, mai spune el.

Andrew Grotto, analist in domeniul securitatii nationale la grupul de reflectie liberal Center for American Progress, a minimalizat insa factorul politic american si influenta acestuia in cele mai recente actiuni ale Rusiei. "O parte din explicatie sta in personalitatea lui Putin. Este un fost membru KGB, foarte rece, foarte pragmatic. Vede oportunitati de a avea castiguri si le fructifica. Asta e ceea ce s-a intamplat in Georgia. Intregul episod a incurajat Rusia", a spus Grotto.

In timp ce Bush condamna recunoasterea Osetiei si Abhaziei de catre Rusia, consilierii sai se confruntau cu o noua durere de cap: Coreea de Nord a anuntat ca inceteaza dezafectarea instalatiilor nucleare si are in vedere repunerea in functiune a reactorului de la Yongbyon. Grotto nu vede in aceasta miscare a Phenianului o incercare de a profita de un presedinte american slabit, ci unul dintre obisnuitele suisuri si coborasuri ale negocierilor in dosarul nord-coreean. In plus, Coreea de Nord face presiuni pentru a fi scoasa de pe lista tarilor care sustin terorismul si considera ca are mai multe sanse de succes cu actulul presedinte, decat cu viitorul.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.