Conflictul din Transnistria are toate mecanismele duse pana la limita la care el sa poate izbucni, dar in momentul de fata nu sunt intrunite si conditiile politice pentru a se putea repeta o situatie precum cea din Osetia de Sud, potrivit presedintelui Traian Basescu.
"Analizand punctual potentialul conflictului transnistrean, putem spune ca el are toate mecanismele duse pana la limita la care el sa poata izbucni, dar nu sunt conditiile in momentul de fata pentru ca acest conflict sa poata izbucni. Elementele conflictuale sunt create si acolo. Ca si in Osetia, ca si in Kosovo, exista elementul minoritar consolidat si concentrat intr-o regiune si asa-zisa legitimitate a tarii-mama de a interveni in apararea propriilor cetateni. Nu sunt conditiile politice, dar, din punct de vedere al aranjamentelor de detonare a conflictului, ele sunt facute, definitivate. A fost mecanismul Kosovo repetat identic in Osetia si pregatit perfect in Transnistria", a explicat presedintele Traian Basescu, potrivit NewsIn.

"Din 2005 Romania atentioneaza insistent comunitatea internationala cu privire al riscurile pe care le reprezinta conflictele inghetate. Din pacate, evenimentele din Georgia ne-au luat pe nepregatite, ceea ce inseamna ca o repetare in orice alta zona care este etichetata a fi conflict inghetat este posibila"
, a avertizat seful statului roman dupa convorbirile avute la Kiev cu omologul sau ucrainean, Viktor Iuscenko.

"In momentul de fata nu avem niciun mecanism de prevenire a unor astfel de evolutii, deci, teoretic, in orice moment este posibil ca si in alta parte decat in Osetia de Sud un astfel de conflict sa izbucneasca si sa aiba potential de regionalizare", a adaugat seful statului roman.

Seful statului roman a subliniat insa ca premisa de la care trebuie sa porneasca orice solutie pentru conflictele inghetate trebuie sa fie respectarea integritatii teritoriale a statelor care se confrunta cu situatiile respective. "Sa intram in legalitatea elementara a respectarii integritatii teritoriale a statelor pe teritoriul carora aceste conflicte exista", a indemnat Basescu.

Alaturi de Rusia si OSCE, Ucraina este mediator in procesul de reglementare al conflictului din Transnistria, iar ucrainenii au statut de observator al fortei de pace desfasurate in Transnistria (formate din rusi, transnistreni si moldoveni).

Din Ucraina, seful statului roman - care efectueaza un turneu in zona Marii Negre, ce intervine in urma conflictului din Georgia - a ajuns miercuri dupa-amiaza la Chisinau, unde avea programate convorbiri cu presedintele Vladimir Voronin.

Ultima vizita la Chisinau a presedintelui Basescu dateaza din ianuarie 2007, iar ulterior acesteia relatiile dintre Republica Moldova si Romania s-au inrautatit constant, culminand cu expulzarea a doi diplomati romani la sfarsitul anului trecut. De la inceputul anului 2008, relatiile romano-moldovene au cunoscut o detensionare, accelerata si de schimbarea sefului diplomatiei de la Bucuresti in persoana ministrului Lazar Comanescu. Noul ministru de externe al Romaniei a fost in vizita la Chisinau la inceputul lunii iulie, iar acum il insoteste pe presedintele Basescu in turneul regional.

"Avand in vedere climatul de insecuritate creat in regiune de evenimentele din Georgia, Romania propune si sustine necesitatea unei atitudini prudente a tuturor statelor din regiune, mai ales a acelora ale caror teritorii sunt afectate de conflicte inghetate. Credem noi ca, alaturi de ele, si Federatia Rusa trebuie sa manifeste prudenta si moderatie, pentru ca acest climat de insecuritate poate duce la evolutii neprevazute si neplacute pentru regiune", a mai spus la Kiev presedintele Traian Basescu.

"Ideea acestui turneu este sa discut cu sefii de stat si de guvern cu privire la solutiile pe care le vad pentru securizarea spatiului Marii Negre, pentru ca securitatea noastra, proiectele de dezvoltare ale Romaniei sunt legate in mod direct de o atmosfera de securitate. Voi sugera sefilor de stat si de guvern sa adopte ca pozitii oficiale ale statelor lor rezolutiile din 13 august si rezolutia Consiliului Nord-Atlantic din 19 august. Acest lucru ar face mult mai usoara comunicarea, ar face mult mai sigura unitatea de puncte de vedere a statelor membre NATO si ale UE cu statele riverane Marii Negre", a declarat presedintele roman. Rezolutiile la care s-a referit mentioneaza explicit ca trebuie respectata suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei.

Basescu a explicat la Kiev ca Romania ramane cu aceeasi pozitie pe care a avut-o si la summitul de la Bucuresti in ceea ce priveste acordarea MAP-ului (Planul de actiuni pentru aderare, echivalent cu statutul oficial de candidat la aderarea la NATO) pentru Ucraina si Georgia la conferinta ministrilor de externe ai NATO din decembrie, in asa fel incat cele doua tari sa intre in mecanismul de pregatire pentru a deveni membre NATO atunci cand vor fi pregatite. La summitul NATO de la Bucuresti, membrii Aliantei au decis sa reevalueze in decembrie acordarea MAP pentru Ucraina si Georgia, in conditiile in care in aprilie nu au reusit sa ajunga la un consens pe aceasta tema, in special din cauza opozitiei Frantei si Germaniei. Romania a sustinut la summitul din aprilie ca Ucraina si Georgia sa primeasca statutul oficial de candidate.

Pe de alta parte, Romania considera ca evenimentele din Georgia pot pune sub semnul intrebarii politica energetica a Uniunii Europene, a avertizat miercuri presedintele Basescu, in conditiile in care securitatea energetica a fost si una dintre temele summitului NATO de la Bucuresti. "Din punctul nostru de vedere vom face toate eforturile pentru ca politica energetica sa fie in continuare dezvoltata, consolidata, si sa nu fie impiedicata a fi realizata de evenimentele care au avut loc", a subliniat seful statului roman, care mai are programate vizite in Azerbaidjan si Turcia, doua state importante pentru realizarea proiectului energetic Nabucco, destinat sa asigure independenta energetica a UE de Rusia.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.