CEDO: Despagubiri de 18.000 de euro atacatorului de la Jean Monet

CEDO a decis ca Romania trebuie sa ii plateasca 14.000 de euro daune morale, precum si alte circa 4.000 de euro daune materiale, lui Dragos Ciupercescu, condamnat definitiv pentru atentatul din 2002 de la Liceul "Jean Monet" din Capitala, din cauza conditiilor de detentie, scrie NewsIn.

Astfel, potrivit deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului, publicata marti, statul roman trebuie sa ii plateasca lui Ciupercescu 14.000 de euro daune morale, pentru conditiile in care si-a executat pedeapsa. De asemenea, judecatorii au decis sa acorde si aproape 4.500 de euro cheltuieli catre avocata care l-a reprezentat si catre APADOR-CH, care, de asemenea, l-a reprezentat pe Ciupercescu la CEDO.

In decizia Curtii publicata marti se arata ca autorul atentatului din 2002, de la liceul bucurestean, s-a plans judecatorilor CEDO in legatura cu regimul de detentie, cu incadrarea sa in randul detinutilor periculosi, dar si in legatura cu decaderea sa automata din drepturile parintesti.

Ciupercescu a fost arestat in martie 2003, fiind acuzat de detonarea unei grenade in fata Liceului Jean Monet, din Bucuresti, precum si pentru o alta tentativa de detonare a unei grenade, in Parcul Cismigiu. Grenadele fusesera furate in august 2002, de la o unitate militara din apropierea Capitalei, iar atentatul de la Jean Monet a avut loc in noiembrie 2002. Amenintarea cu bomba din Parcul Cismigiu a fost inregistrata in 15 martie 2003, iar Ciupercescu a fost retinut pe 23 martie 2003.

Ciupercescu a sustinut, in plangerea depusa la CEDO, ca in timpul detentiei provizorii a fost transferat la Penitenciarul Bucuresti Jilava din arestul politiei Capitalei. De asemenea, el a invocat un raport de expertiza facut de INML, din care reiesea ca suferea de tulburari de personalitate de tip antisocial, care i-au afectat capacitatea de a aprecia urmarile faptelor sale.

Citeste si:

Irina Rimes se pregătea pentru o altă carieră. Cum a ajuns să facă...

Cu toate acestea, a aratat Ciupercescu, in noiembrie 2003 a fost transferat in sectorul destinat condamnatilor periculosi de la Penitenciarul Jilava, unde a fost nevoit sa imparta o camera cu noua paturi cu alte 29 de persoane, condamnate definitiv la pedepse cuprinse intre 10 si 27 de ani. De asemenea, el sustinea ca regimul detinutilor periculosi presupunea perchezitii corporale saptamanale, iar cand iesea din penitenciar, era legat cu lanturi.

Ciupercescu s-a adresat, pentru prima oara, in 2004 instantelor din Romania in legatura cu regimul de detentie, iar judecatorii au admis cererea, obligand conducerea penitenciarului sa il tina pe acesta in randul detinutilor cu regim normal. Decizia a ramas definitiva in octombrie 2004, insa a fost pusa in executare abia in februarie 2005, cand Ciupercescu a fost transferat la Rahova, unde, incepand cu aprilie 2005, a fost din nou incadrat in randul detinutilor periculosi. Ciupercescu a avut mai multe tentative de a anula aceasta decizie, insa instantele civile i-au respins de fiecare data cererile.

Citeste si:

Cum să alegi un avocat specializat în drepturile omului și litigii...

Cu privire la procesul penal in care a fost implicat, in decizia CEDO se consemneaza faptul ca Ciupercescu a fost trimis in judecata in 2003, iar o decizie definitiva de condamnare a fost pronuntata in 2007, acesta fiind condamnat la 18 ani de inchisoare.

In plangerea depusa la CEDO, fostul militar a invocat incalcarea articolului 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit caruia "Nicio persoana nu poate fi supusa torturii sau unor pedepse sau tratamente inumane sau degradante".

Desi Ciupercescu, in prezent in varsta de 39 de ani, a cerut CEDO ca statul roman sa ii plateasca daune de peste 4 milioane de euro, judecatorii de la Strasbourg au decis sa ii acorde 14.000 de euro cu titlul de daune morale, dar si alti peste 4.000 de euro, cheltuieli de judecata, care vor fi virate avocatei sale, dar si reprezentantei APADOR-CH care l-a reprezentat la Curte.

Citeste si:

Atac armat la o biserică Martorii lui Iehova din Hamburg. Opt...

In 2007, Dragos Ciupercescu a fost condamnat definitiv, de magistratii ICCJ, la 18 ani de inchisoare, cu executare. Ciupercescu mai are de executat circa 11 ani de inchisoare, fiind in arest inca din 2003.

Dragos Ciupercescu a fost condamnat, initial, de Tribunalul Bucuresti, in 8 martie 2005, la 11 ani de inchisoare. Curtea de Apel Bucuresti i-a majorat pedeapsa, in 31 mai 2005, la 19 ani de detentie.

Ulterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retrimis, in 6 septembrie 2005, dosarul autorului atentatului de la Jean Monet la Curtea de Apel Bucuresti pentru a fi rejudecat, iar instanta a hotarat, in februarie 2006, reducerea pedepsei la 15 ani. Procurorii au cerut schimbarea incadrarii juridice si condamnarea lui Ciupercescu la maximul de pedeapsa prevazut pentru tentativa de omor deosebit de grav si amenintari cu bomba prin mesaje, telefoane si scrisori, adica 20 de ani, plus sporuri de cinci ani, iar in 16 noiembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a decis condamnarea lui Ciupercescu la 18 ani de inchisoare.

Citeste si:

Un geamantan cu arme și muniție a fost găsit în pădurea Băneasa

Procurorii militari, care l-au trimis in judecata pe Ciupercescu, au sustinut ca, in noaptea de 10 spre 11 august 2002, acesta a furat din depozitul de munitii al UM 01348 din Bucuresti sapte grenade de mana defensive tip F 1, zece focoase destinate acestui tip de munitie si 144 de cartuse calibrul 7,65.

Potrivit anchetatorilor, Ciupercescu ar fi detonat, in 6 noiembrie 2002, pe trotuarul din fata liceului "Jean Monnet", una din grenadele sustrase. In urma exploziei au fost raniti cinci elevi. Dragos Ciupercescu ar fi amplasat o alta grenada, in 14 martie 2003, pe o alee frecventata din Parcul Cismigiu, in ambele cazuri urmarind uciderea unor persoane prin detonarea munitiei respective.

Dragos Ciupercescu a fost angajat, in perioada 6 ianuarie 1997 - 1 martie 1999, ca militar in cadrul unei unitati apartinand Ministerului Apararii Nationale, cu gradul de caporal. El a fost concediat din MApN pentru dezinteres in exercitarea atributiilor de serviciu.