Update Judecarea in apel a dosarului lui Dragnea privind fraude la referendum, amanata

[Update]

Judecarea apelului in dosarul "Fraude la referendum" trebuia sa inceapa luni, insa multi dintre inculpati au solicitat instantei sa stabileasca un nou termen, fie pentru pregatirea apararii, fie pentru a-si putea angaja aparatori, unii fiind reprezentati la primul termen de avocati din oficiu.

Instanta le-a cerut inculpatilor sa spuna daca doresc sa dea o o noua declaratie in faza de apel. Liviu Dragnea si unii dintre inculpati au aratat ca vor sa dea o noua declaratie, acestia urmand sa fie audiati la termenele viitoare.

Judecatorii au stabilit ca cei ce vor sa depuna inscrisuri, apeluri sau alte documente sa o faca pana in 10 noiembrie, la ora 12.00, astfel incat completul de judecata sa aiba timp sa studieze inscrisurile depuse.

Procurorul Directiei Nationale Anticoruptie prezent la sedinta de judecata a fost de acord cu cererea de amanare.

Instanta a admis cererea si a stabilit noul termen de judecata in 23 noiembrie. Completul de judecata a precizat ca a dat un termen atat de lung pentru ca toti cei judecati in acest dosar sa aiba timp sa isi angajeze aparatori, care sa studieze amanuntit dosarul, sa depuna cereri si exceptii prealabile sau probatoriul pe baza caruia urmeaza sa isi formuleze apararea in faza apelului.

---

Presedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, este prezent, luni, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde se judeca primul termen in apelul din dosarul in care este acuzat, alaturi de alti 70 de inculpati, de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Liviu Dragnea a spus, la intrarea in sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca nu vrea sa faca nicio declaratie privind dosarul in care este judecat. "Nu comentez. Nu am ce sa comentez", a spus Dragnea, inainte de inceperea sedintei de judecata.

Citeste si:

Olaf Scholz: „Referendumurile nu vor schimba poziția Germaniei...

Completul de cinci judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) judeca, luni, primul termen al apelului in dosarul "Frauda la referendum". Presedinele ICCJ, Livia Stanciu, este presedintele completului de judecata, din care mai fac parte Angela Dragne, Luciana Mera, Luminita Zglindea si Maria Francisca Vasile.

Liviu Dragnea declara duminica, la Alexandria, dupa ce si-a lansat candidatura la sefia PSD, ca are speranta ca, mai devreme sau mai tarziu, "adevarul iese la iveala si dreptatea va triumfa".

Dragnea a fost intrebat daca dosarul sau este motivul pentru care a declarat, la lansarea candidaturii la sefia PSD, ca exista un risc pentru el, liderul partidului spunand ca nu vrea "sa amestece lucrurile". "Ce am spus este suficient. Eu in general am sperante ca intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, adevarul iese la iveala si dreptatea va triumfa. Este o speranta care m-a animat tot timpul in viata. (...) Este o speranta pe care nu vreau sa mi-o pierd niciodata", a spus liderul interimar al PSD.

Citeste si:

Pas important în dosarul Visa Waiver, prin care românii ar putea să...

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat in 15 mai, de instanta suprema, la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Dragnea a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, scrie MEDIAFAX.

Prin aceeasi sentinta, alti inculpati din dosarul au primit pedepse de inchisoare cu suspendare sau au fost achitati. Decizia a fost contestata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si de unii dintre inculpati.

Procurorii DNA arata, in apelul din dosarul "Frauda la referendum", ca pedeapsa primita de Liviu Dragnea este prea mica raportat la gravitatea faptelor sale, acesta actionand ca si cum alegatorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casa prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forta".

Citeste si:

Un nou tip de fraudă: escrocherii în numele Poliției. Cum sunt...

DNA arata, in motivele de apel, ca instanta a gresit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an inchisoare si modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infractiunii de folosire a influentei functiei de conducere din partid pentru obtinerea cvorumului la referendum, prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000".

Procurorii mai arata ca in mod gresit au fost achitati alti 45 de inculpati, dintre care opt au avut calitatea de presedinti sectii de votare, iar 37 au fost membri ai unor sectii de votare. Astfel, magistratii cer judecatorilor condamnarea lui Liviu Dragnea si a celorlalti 45 de inculpati la pedepse "in cuantum concordant gravitatii faptelor".

Potrivit procurorilor anticoruptie, instanta de fond a retinut ca probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti confirma infractiunea retinuta in sarcina lui Dragnea.

"Concluzia logica ce se desprinde din intregul material probator, a retinut Instanta Suprema de fond, este aceea ca inculpatul Liviu Dragnea, in calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor catre coordonatorii judeteni, acestea reprezentand solicitari de actiuni efective de natura a imbunatati procentul de prezenta la vot. De asemenea, si modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el sa fi provenit de la o alta persoana: «Veti primi imediat 7 mesaje foarte importante. Va rog sa urmati cu strictete instructiunile».Asa fiind, Inalta Curte, prin retinerea vinovatiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus aratate, a sanctionat folosirea de mijloace ilicite in acest scop, ce au transformat un demers legal intr-unul contrar legii, dar ca aceasta fapta are un pericol social redus", au scris procurorii in motivele de apel.

Citeste si:

Traian Băsescu a cerut revizuirea sentinței prin care a fost...

Procurorii mentioneaza ca, prin transmiterea unei adrese in 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participa la vot, prin: "organizarea unor tombole cu numeroase premii in fiecare localitate de catre organizatia de partid cu sprijinul unei organizatii neguvernamentale; sprijinirea organizatiilor mass-media locale pentru organizarea in paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit in diferite locatii sau evenimente conditionat de dovada participarii la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zane si «va cer ca in cel mai scurt timp sa comunicati masurile dispuse»".

In concluzie, procurorii DNA sustin ca demersurile lui Liviu Dragnea demonstreaza ca "vocatia si pasiunea sa, ca persoana cu pozitie de autoritate si influenta, a fost de a impune alegatorilor sa voteze…- «mai adu-i p-aia de pe la tara!»".

"Libertatea de alegere pe care o au cetatenii si dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora si nu ca un imn al demnitatii umane si libertatii de optiune. Desi, libertatea votului este un drept care trebuie aparat cu orice pret , fiind dovada palpabila a libertatii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a actionat si s-a manifestat ca si cum alegatorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casa prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane si zane sau chiar cu forta, conform vointei si interesului inculpatului: «Bai, dar organizati-va sa mi-i aduceti pe toti la vot, bai! Ii legati, ii luati in brate»", au mai aratat procurorii.

Anchetatorii sustin ca, in aceste conditii instanta de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic si modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fara drept a datelor personale, fara a analiza si incalcarea libertatii de vot si "modul umilitor in care acesta a tratat electoratul".

---

Despre autor: