Studierea unui vierme lat nemuritor a oferit oamenilor de stiinta sansa unor noi abordari, foarte promitatoare, privind lupta impotriva unor boli provocate de bacterii rezistente la antibiotice.

"Suntem prima echipa de cercetatori din Franta si din lume care a utilizat acest vierme, Dugesia japonica, pentru cercetarea unui raspuns imunitar", a declarat miercuri, pentru AFP, cercetatorul Eric Ghigo, director de cercetare la Centrul national francez de cercetare stiintifica (CNRS), liderul echipei care si-a publicat studiul in revista Cell Host and Microbe. "Viermele lat este utilizat in mod obisnuit doar in studiile privind reconstituirea tesuturilor, deoarece acest organism este nemuritor. Daca il taiati in zece bucati, veti avea zece viermi noi", a explicat Ghigo, care a mobilizat mai multe echipe de cercetare din intreaga lume.

Cercetatorul a explicat ca era interesat de "un model nou de organism", pentru a schimba organismele de studiu clasice, musca, soarecele si pestii, "cu care am cam ajuns la baza lucrurilor". Ideea echipei lui Eric Ghigo a fost de a testa efectele a 17 bacterii asupra viermelui lat, mai ales microorganismele responsabile de infectiile cu legionella, salmonella, listeria si bacteria responsabila de tuberculoza. Viermele lat s-a dovedit rezistent la 17 bacterii cu un ridicat potential patogen si chiar mortal pentru oameni.

Prin intermediul tehnicilor de secventiere genetica, cercetatorii au reusit sa afle ca motivul rezistentei incredibile a acestui vierme in fata acestor infectii este o gena, cunoscuta ca MORN2, prezenta si in genomul uman, dar inactiva in cazul oamenilor. Expertii spun ca tot ce ar trebui facut acum este sa activeze aceasta gena in cadrul unor culturi de globule albe umane (globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar, responsabile cu lupta impotriva infectiilor, n.r.), pentru ca acestea sa poata distruge agentii patogeni. "Aceasta descoperire ne deschide o noua pista de actiune impotriva Mycobacterium tuberculosis, bacteria responsabila de tuberculoza, ale carei tulpini rezistente la antibiotice sunt din ce in ce mai raspandite", precizeaza CNRS intr-un comunicat.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.