Un economist roman ii cere sefei FMI sa nu aprobe un nou acord cu Romania

"FMI a fost spectator in timp ce stocul de arierate s-a dublat comparativ cu 2008 si a ramas apoi la acest nivel. FMI a fost spectator si a privit cum companiile de stat, care ar fi urmat sa fie privatizate, au ramas o gaura pentru resursele bugetare. FMI a fost spectator si a privit cum banca centrala rateaza propriile tinte de inflatie in fiecare an (inflatia a fost mai mare decat tintele). FMI a fost spectator si a asistat cum salariile din sectorul public au fost taiate doar pentru sase luni si apoi reintregite in doi ani, in timp ce restul economiei ramanea in criza, iar somajul continua sa creasca. FMI a fost spectator in timp ce propriile estimari privind performanta economiei au fost prea optimiste in fiecare ani incepand cu 2009", se arata in scrisoarea deschisa transmisa de analistul Florin Citu directorului general al FMI, Christine Lagarde.

Christine Lagarde se afla luni si marti in Romania, urmand sa sustina la Bucuresti un discurs despre identificarea unei "noi paradigme de crestere" economica in regiune.

"Va scriu pentru a va ruga sa nu mai semnati un nou acord stand-by intre Romania si FMI chiar daca un asemenea acord va fi etichetat ca «preventiv». Din pacate, aceasta este singura optiune viabila pentru ca economia romaneasca sa revina pe crestere si pentru ca clasa politica sa-si asume reformele economice. Intr-adevar, relatia FMI-Romania este una veche. Cea mai mare parte dintre acordurile stand-by cu toate ca nu au fost finalizate au contribuit la designul actual al economiei romanesti. Pana la ultimele doua acorduri aceasta contributie a fost in mare parte pozitiva. Cu toate acestea, incepand din 2009 relatia FMI-Romania nu a fost una benefica pentru economie sau pentru populatie", considera economistul, potrivit MEDIAFAX.

Citeste si:

Fostul ministru Vlad Voiculescu la DNA în dosarul vaccinurilor:...

O misiune a FMI vine miercuri la Bucuresti pentru discutii privind un nou acord de imprumut cu Romania, la o zi dupa ce se incheie vizita directorului general al Fondului. Consiliul Director al FMI a avizat, la sfarsitul lunii iunie, cu trei derogari, ultimele evaluari ale acordului cu Romania. Autoritatile au precizat anterior ca doresc ca un nou acord sa fie incheiat pentru o perioada de doi ani.

Citu aminteste ca la startul celor doua programe stand-by promisiunea implicita a fost ca reformele stipulate in acorduri vor produce crestere economica. Analistul este de acord ca majoritatea solutiilor, cu exceptia cresterii TVA si a «managementului privat la companiile de stat» ar fi antrenat cresterea economica. Din nefericire, spune Citu, tocmai solutiile de sustinere a cresterii economice au fost cele pe care clasa politica le-a amanat permanent. Mai mult, amanarile repetate ale reformelor economice au fost aprobate de catre fiecare misiune FMI, care a dat nota de trecere dupa toate vizitele trimestriale.

Citeste si:

Grindeanu îl atacă dur pe Cîțu: „Băieţel alintat de tătucul de la...

In opinia analistului, daca FMI ar fi "fortat" ca oricare dintre aceste tinte sa fie indeplinite, astazi Romania nu ar fi avut un PIB potential de sub 1%, in scadere de la 5,5% in 2008. Sau, Romania nu ar fi avut inca cea mai mare inflatie din UE, fiind totodata cea mai saraca tara.
El afirma ca Romania trebuie sa se imprumute la rate inalte pentru a sustine un sector public in crestere, avand cel mai inalt cost din regiune, in timp ce cresterea economica din ultimii patru ani s-a "stabilizat" aproape de zero.

"In aceste circumstante, singurul lucru pe care Romania poate sa-l faca este de a acumula mai multa datorie pentru a plati datoriile vechi. Cand tragem linie, ultimii patru ani de «reforme» lasa Romania intr-o stare mai proasta decat a fost in 2008: PIB potential semnificativ mai mic, datorie publica de aproape patru ori mai mare, somaj mai ridicat, un stoc de arierate aproape dublu fata de 2008, niciun progres in privatizare, salariile pbulice la 7,4% din PIB, pondere mai mare decat in 2007, an cu crestere economica de 5%, cheltuieli curente ca procent din total cheltuieli la nivelul maxim din 1989, si, desigur, cu inflatie ridicata", a mai spus analistul economic.

Citeste si:

A început armistițiul temporar dintre Israel și Hamas. Care sunt...

Citu afirma ca acest rezultat nu este doar efectul unor propuneri economice inadecvate. Cu toate acestea, el sustine ca a creste taxele in mijlocul unei recesiuni este un sfat economic prost potrivit oricarui manual de economie.

"Situatia actuala este mai mult rezultatul faptului ca FMI a «subventionat» corupta clasa politica romaneasca. De fiecare data cand FMI a acceptat sa relaxeze conditiile initiale, pentru ca programele sa nu fie declarate off-track, a impins de fapt Romania si populatia mai departe de prosperitate si a dat clasei politice inca un argument pentru a se comporta la fel si in in viitor", se arata in scrisoarea transmisa catre Christine Lagarde.

Cel mai bun exemplu, potrivit lui Citu, este anuntul recent al FMI potrivit caruia acordul 2011-2013 a fost finalizat cu succes, decizie care nu ajuta economia Romaniei.

Citeste si:

Anamaria Prodan, scrisoare emoționantă pentru mama sa: „Îmi e atât...

"Faptul ca FMI spune ca este acceptabil sa ai deficit bugetar mare produs de salariile publice, in timp ce economia stagneaza, nu este o atitudine care sa revigoreze cresterea economica. La fel cum nu poate sustine cresterea economica ratarea de catre BNR a tintei privind activele externe nete si inflatia, sau nefinalizarea vreunei privatizari in cei patru ani de acord. Sau ratarea tintei de arierate, nu doar in 2012, ci in toti anii incepand cu 2009. Incheierea cu succees a acordului in aceste circumstante ajuta doar clasa politica si institutiile sale sa castige mai multe putere, dar nu ajuta economia Romaniei sau pe romani. Sunt sigur ca dumneavoastra si FMI sunteti constienti de aceste lucruri", a adaugat Citu in scrisoarea catre sefa FMI.

El vede ca istoricul ultimelor doua acorduri cu Romania, influentat probabil de puternica presiune la care este supusa in ultimii ani institutia internationala, nu va putea determina autoritatiile si institutiile publice sa angajeze reforme reale, de altfel foarte importante pentru economia romaneasca, iar singura solutie ar fi transferul total al responsabilitatilor catre factorii de putere locala, pe care piata ii poate sanctiona mult mai usor daca nu exista o aparenta exigenta a creditorilor internationali.

"Stimata Doamna Lagarde, pana acum clasa politica romaneasca si institutiile publice, inclusiv cele independente, si-au ascuns incompetenta sub «umbrela» FMI . «Succesul» finalizarii celor doua acorduri a dat clasei politice dreptul sa continue modul sau de «doing business», mergand mai departe chiar daca rezultatul pentru economie si populatie este dezastruos. Semnand un nou acord stand-by cu Romania doar veti da mai mult putere clasei politice si institutiilor publice independente sa pastreze acest status quo (stare de fapt n.r.) si sa mentina Romania ca cea mai saraca economie din UE, cu cea mai inalta inflatie. Economia romaneasca este prea saraca si prea afectata pentru a sustine inca doi ani de amanari ale reformelor. In fapt, semnand un nou acord, FMI va da un semnal clar ca interesul sau se raliaza clasei politice si nu insanatosirii economiei Romaniei si prosperitatii cetatenilor", afirma economistul.

La finalul scrisorii, Citu aminteste ca in aprilie 2008 a scris o opinie in care cerea autoritatiilor sa semneze un acord stand-by cu FMI, idee pe care a insistat pana la finele acelui an, fiind convins la acel moment ca institutia internationala este singura capabila de a forta clasa politica romaneasca sa implementeze reformele.

"Este trist ca ultimii patru ani mi-au aratat ca FMI este mai interesat de propria imagine publica decat de rezultatul acestor acorduri. Din acest motiv, va rog respectuos, sa nu semnati o noua intelegere cu Romania si sa transferati responsabilitatea reformei catre clasa politica, careia de fapt ii apartine", incheie Citu scrisoarea transmisa directorului FMI.

Cel mai recent acord al Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri, dupa o intelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnata in 2009 si finalizata in 2011.

Ultimul acord a fost parafat in primavara anului 2011, in continuarea acordului inceput in 2009, si trebuia sa se incheie in martie 2013. Board-ul FMI a aprobat in martie cererea autoritatilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarstul lunii iunie, astfel incat Guvernul sa aiba timp sa reduca arieratele si sa adopte masuri de imbunãttire a managementului companiilor de stat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe