La ceremoniile jubileului independentei statului, toti cetatenii malaysieni au salutat drapelul si liderii unei tari care acorda mai multe drepturi etnicilor malay, musulmani si ia din drepturile etnicilor chinezi si indieni, nemusulmani. Tensiunile sociale in crestere - sau coruptia - pot afecta stabilitatea politica gratie careia federatia malaysiana a devenit un stat industrializat, care se asteapta sa ajunga economie dezvoltata in 2020.

Pe 31 august, zeci de mii malaysieni s-au indreptat spre "Merdeka Square" din Kuala Lumpur, ca sa priveasca dansurile, focurile de artificii si parada politiei calare organizate in locul unde in urma cu exact o jumatate de secol, primul premier al tarii anunta libertatea (merdeka) - adica incheierea regimului colonial britanic din Peninsula Malay.

Au urmat razboiul civil cu comunistii, incursiunile Indoneziei vecine, despartirea de Singapore si revoltele rasiale din 1969. Totusi, gratie unei guver­nari de uniune nationala, bazata pe impartirea puterii intre cele trei mari etnii, dar si asistentei guvernamentale britanice din anii 1980, Malaysia a defrisat jungle impenetrabile pentru a ridica zgarie-nori si poduri fanion si a transformat economia coloniala bazata pe plantatii de cauciuc si mine de cositor intr-un pol asiatic al microcipurilor, biotehnologiilor, automobilelor si finantelor islamice.

Doua pamanturi, trei etnii Actualul premier malaysian, Abdullah Ahmad Bada­wi, a repetat angajamente­le guvernamentale pentru cresterea economica na­tiona­la viitoare, dar s-a simtit obligat sa foloseasca ceasul aniversar pentru a cere, inca o data, conationalilor sa se uneasca: de data asta nu impotriva strainilor din tara, ci pentru a nu transforma o jumatate dintre cetateni in straini.

De unde si brandul na­ti­onal "Malaysia, truly Asia", tara era considerata un "melting pot asiatic". Nu doar pentru ca este impartita intre un cap de peninsula si un flanc de insula, separate de sute de kilometri pe mare, dar circa 60% din cele 26 milioane de locuitori ai tarii sunt etnici malay si musulmani, peste 25% sunt chinezi crestini sau budisti, iar circa 10% sunt indieni hindusi sau budisti - restul apartin unor vechi triburi indigene sau celor 2,7 milioane de muncitori straini, circa 700.000 ilegali.

Numai ca societatea locului nu a ajuns nici acum la o maturitate a integrarii, ci maximum la o tolerare interrasiala: chinezii isi dau copiii la scoli chinezesti, iar malayii la cele "nationale"; 34% din malaysieni nu au mancat niciodata impreuna cu cetateni de alta rasa, iar cartiere intregi, ori chiar orase sunt "ghetoizate" cultural. Supremationistii malay Dupa lungile dezbateri de dinaintea obtinerii independentei, malaysienii non-malay au primit cetatenia viitorului stat doar in urma unor garantii ca "fiii pamantului" nu vor fi niciodata marginalizati "in propria tara".

Majoritatea malay se complace acum intr-un patronaj trecut de la sultani la programe guvernamentale care le ofera avantaje rasiale. Dupa revoltele etnice din 1969, setul de legi "New Economic Policy" acorda majoritatii malay - in trecut cel mai sarac grup etnic - cote la angajare sau studii. Chiar si unii dintre malayii care au beneficiat de acest sistem spun ca nu mai este functional si ca lucreaza doar in beneficiul unei minoritati malay cu bune legaturi in administratie.

Pana acum, guvernul a slabit doar cotele din universitati, iar companiile din zonele speciale nu mai au obligatia ca 30% din actionari sa fie etnici malay. Majoritatea malay se pre­zinta drept singura cuceritoare a independentei. Cei zece mii de luptatori de gherila ai Partidului Comunist din Malaya, care au tarat trupele Commonwealth-ului in costisitorul razboi de dinaintea retragerii, au fost conduse insa de un etnic chinez - acum renegat de tara de bastina.

Iar britanicii nu au plecat, pana nu au pus pe picioare o forta intercomunitara cu care sa poata continua afacerile. Pentru functionare, federatia a ramas condusa de un Front National, alcatuit din Organizatia Nationala a Malayilor Uniti, Asociatia Chinezilor Malay si Congresul Indian Malay - de fapt, o coalitie de 14 partide rasiale. Chiar si asa, majoritatea malay detine puterea politica, comunitatea chineza a ramas cea mai bogata, iar indienii se simt oropsiti de toti.

Citeste si:

Democratie autoritara Pojghita imaginii de economie in curs de dezvoltare este fisurata tot mai des de vulcanicele tensiuni interrasiale si interreligioase, mentinute de sistemul politic, educational si economic al tarii. Puterea politic-administrativa mai este acuzata insa, si de coruptie omniprezenta. Dar puternicele legi ale securitatii interne si ale secretului guvernamental stau deasupra capului oricarui cetatean care cere adevaruri. Noroc - sau nu - cu internetul. Site-uri independente de stiri ori bloguri personale acuza tot mai sonor elita la putere de abuzuri si fraude.

Acuzatia inversa este de denigrare a Islamului si starnire a tensiunilor intercomunale; ba puterea vrea sa extinda legile care permit detentia nesfarsita fara proces si impotriva blogerilor "ofensatori". Ambele tabere sunt agitate de apropierea unor alegeri cel mai sigur anticipate. Cu indicatorii economici convenabili, temele electorale vor fi frustrarile in crestere ale celor segregati pe criterii etnice, ori care nu-si pot schimba religia musulmana.

Constitutie seculara, stat islamic

Guvernarea Malaysiei se afla in fata inca unei provocari majore, in afara rezistentei politicii de segregare etnica. Mai toate musulmancele au arborat valul islamic, iar sharia domneste pe alocuri asupra judecatii seculare. Preelectoral, vicepremierul chiar a declarat Malaysia "stat islamic". L-au temperat colegi de guvern, mai ales la cererea chinezilor: religia oficiala este cea islamica, dar statul este secular.

Dintr-un exemplu de Islam asiatic moderat, Malaysia este cucerita insa de un curent musulman tot mai conservator. Exista temeri ca, daca adeptii unei interpretari stricte a Islamului gasesc drum politic liber, Malaysia va deveni inca o pepiniera de extremisti ai retelei teroriste Al-Qaida sau ai filialei sale sud-est asiatice, Jemaah Islamiyah. Dupa 11 septembrie 2001, cele doua organizatii au facut cel putin un mare miting de recrutare in Malaysia, dar au fost eliminate din peisaj la scurt timp.

Unele scoli deja incep cursurile cu rugaciuni musulmane. Exista imami care interzic musulmanilor sa participe la sarbatorile crestinilor sau hindusilor, iar unii chiar anatemizeaza rugaciunile de vineri ale evreilor sau crestinilor. Asta in timp ce moscheile se construiesc cu bani de la bugetul national, dar permisiunea guvernamentala pentru ridicarea unei biserici crestine ori a unui templu hindus este ca si imposibila - in pofida garantarii constitutionale a drepturilor religioase.

Mai mult, o serie de verdicte au dat anul acesta castig de cauza jurisdictiei islamice, chiar si in cazul unor nemusulmani: Constitutia da curtilor civile putere asupra curtilor islamice, dar judecatorii se tem sa se opuna Islamului.

Onoruri retroactive pentru soldatii britanici

Guvernul Malaysiei i-a onorat, in vara, pe veteranii din nord-estul Angliei pentru serviciul din tulburii ani 1950 si 1960, in beneficiul malaysienilor. A fost insa nevoie de cateva decenii de lobby al fostilor militari, ca 180 dintre cei ajunsi batrani sa primeasca medalia Pingat Jasa Malaysia, pentru luptele purtate in Malaya si Borneo. Soldatii britanici au luptat atat impotriva gherilelor comuniste din Malaya, intre 1948-1960, cat si impotriva incursiunilor indoneziene in Borneo, din 1963-1966. Cei care au participat acum la ceremoniile organizate in cinstea lor de Armata Teritoriala a Malaysiei s-au declarat "ravasiti" - chit ca Ministerul Apararii de la Kuala Lumpur nu recunoaste oficial acordarea respectivelor medalii.