"Ciocnirea civilizatiilor" a fost initial, in 1993, o idee pusa sub semnul intrebarii, nu o afirmatie transanta. Peste trei ani, cind un articol devine carte, semnul de intrebare dispare. Intre timp, ideea lui Samuel P. Huntington facuse inconjurul lumii de citeva ori, si e din nou actuala in contextul scandalului caricaturilor din Danemarca.

"Ipoteza mea este ca sursa fundamentala a conflictului in noua lume nu va fi, in primul rind, de natura ideologica sau economica. Diviziunile majore ale omenirii si, totodata, sursa dominanta a conflictului vor fi culturale. Statele nationale vor ramine cei mai importanti actori in relatiile internationale, dar principalele conflicte ale politicii globale vor avea loc intre natiuni si grupuri apartinind unor civilizatii diferite. Ciocnirea civilizatiilor va domina politica mondiala. Granitele dintre civilizatii vor fi granitele bataliei viitorului" - asa suna, in formularea initiala, modificata numai partial, ulterior, prin adaugarea mai multor nuante, ideea principala in jurul careia Samuel P. Huntington incerca sa demonstreze in numele caror principii se va structura geopolitica viitorului imediat.

Idei bune de fisat

Huntington spune ca, "pentru prima data in istorie, politica globala este in acelasi timp multipolara si multicivilizationala". El adauga ca echilibrul puterilor intre civilizatii este modificat, ca influenta Occidentului este intr-un relativ declin, ca civilizatiile asiatice iti extind forta economica, militara si politica; de asemenea, ca "islamul explodeaza din punct de vedere democratic, cu consecinte destabilizatoare pentru tarile musulmane si pentru vecinii acestora". Apoi, politologul american argumenteaza in sprijinul ideilor ca societati care impartasesc afinitati culturale coopereaza intre ele si ca "pretentiile universaliste ale Occidentului il aduc din ce in ce mai mult pe acesta in conflict cu alte civilizatii, indeosebi cu islamul si China".

Confruntarile pe liniile de falie intre civilizatii pot duce, la limita, la un razboi global. Pentru evitarea acestuia, solutia propusa de Samuel P. Huntington e aceea ca "liderii sa accepte si sa coopereze pentru a mentine caracterul multicivilizational al politicii globale".

Sub lupa: Islamul

Evaluarea "dosarului" Islam-Occident il determina pe politologul american sa puna un diagnostic lipsit de echivoc: "problema esentiala a Occidentului nu este fundamentalismul islamic, ci Islamul, o civilizatie diferita, ai carei membri sint convinsi de superioritatea culturii lor si sint obsedati de inferioritatea puterii lor. Problema pentru Islam nu este CIA sau Departamentul de Aparare al SUA, ci Occidentul, o civilizatie diferita, ai carei membri sint convinsi de universalitatea culturii lor si cred ca puterea lor superioara, chiar aflata in declin, le impune obligatia de a-si extinde aceasta cultura pretutindeni in lume".

Citeste si:

Nu este, in viziunea lui Huntington, loc de iluzii. Occidentul nu e cu Islamul intr-un conflict fragmentar si de suprafata si nu e urmarea unor fenomene tranzitorii. E un conflict de profunzime. Care va continua. In cuvintele lui Huntington: "Atit timp cit Islamul va ramine Islam (ceea ce se va si intimpla) si Occidentul va ramine Occident (ceea ce este mult mai nesigur), acest conflict fundamental intre doua mari civilizatii si moduri de viata va continua sa defineasca relatiile lor in viitor asa cum le-au definit timp de paisprezece secole".

Confesiunea autorului

"In vara lui 1993, revista 'Foreign Affairs>> imi publica un articol intitulat 'Ciocnirea civilizatiilor?>>. Acel articol, potrivit editorilor revistei, a stirnit mai multe discutii in trei ani decit orice alt articol pe care ei l-au publicat incepind cu anii ’40. In mod sigur a nascut mai multe controverse in trei ani decit orice altceva scrisesem. Replicile si comentariile la acel articol au venit de pe toate continentele si dintr-un mare numar de tari. Oamenii au fost impresionati, intrigati, ultragiati, speriati si adusi in stare de perplexitate de argumentul meu potrivit caruia dimensiunea centrala si cea mai periculoasa a politicii globale pe cale de aparitie va fi conflictul intre grupuri ce apartin de civilizatii diferite. Orice altceva a mai facut acest articol, in mod sigur el a calcat pe nervi persoane apartinind tuturor civilizatiilor", povesteste, in chiar prefata cartii care s-a dezvoltat din articolul invocat mai sus, Samuel P. Huntington.

Cine este Huntington?

Nascut in 1927, este unul dintre cele mai populare nume ale politologiei mondiale. Actualmente profesor la Harvard, Huntington a inceput sa devina cunoscut inca din deceniul al saptelea al secolului trecut, odata cu publicarea cartii despre "Ordinea politica in schimbarea societatilor". Virful de notorietate il atinge in anii ’90, atunci cind isi face publica teoria cu privire la "ciocnirea civilizatiilor". Initial, un articol, devenit, la citiva ani distanta, o carte, "Ciocnirea civilizatiilor" (foto), il face pe Huntington cunoscut ca autorul ideii ca secolul 21 va fi unul al civilizatiilor, nu al natiunilor-state.

Contestarea "ciocnirii civilizatiilor"

O parte dintre criticii lui Huntington au spus ca teoria politologului american serveste ca baza argumentative in masura sa legitimize agresiunea Vestului, cu precadere a SUA, impotriva Chinei si mai ales impotriva lumii Islamului. De altfel, Huntington insusi a acceptat ca, in schema sa de interpretare a viitorului imediat al confrunta rilor globale, Vestul isi va modifica ordinea prioritatilor, abandonind universalismul democratic si permitind, in acest fel, un grad sporit de interventionism.