Romania sustine in continuare parcursul european al Serbiei, dar daca vrea sa adere la UE, statul vecin trebuie sa respecte drepturile minoritatilor nationale.

Reactiile diverse cu privire la pozitia Romaniei fata de aderarea Serbiei la UE au un numitor comun: drepturile minoritatilor trebuie respectate.

Presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat, Titus Corlatean sustine ca "Romania a sustinut si sustine in continuare foarte serios si foarte ferm obtinerea candidaturii la Uniunea Europeana si viitoarea calitate de membru a UE pentru Serbia, in conditiile in care insa aceasta tara respecta intre altele criteriile politice de aderare, ceea ce inseamna si criteriul protectiei minoritatilor nationale, in special romanii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuti, romani sau vlahi. Nu este o conditionare, nu este o fortare a notei, este pur si simplu respectarea criteriilor de aderare si pozitia Romaniei este consecventa din acest punct de vedere".

Victor Ponta este de parere ca Romania trebuie sa respecte drepturile minoritatilor dar "pentru asta sa fie Romania singura tara care se opune aderarii Serbiei la UE este profund incorect. Ce consideram noi, de exemplu, despre Olanda, care este singura tara care ne blocheaza accesul in Schengen? Noi facem acelasi lucru? Si cu cine? Cu un vecin si cu o tara care in general ne-a fost prieten, nu dusman. Ce faceam noi daca Ungaria folosea dreptul de veto cand am intrat noi in UE, am fi considerat drept?", a spus el, potrivit MEDIAFAX.

Senatorul Badea a subliniat ca "la fiecare reuniune a APCE parlamentarii romani au punctat aceasta chestiune, fie prin declaratii politice, fie prin amendarea unor rezolutii", aratand ca nu poate fi acceptata niciodata inventia unei noi limbi, care ar atrage dupa sine si inventia unei noi identitati pentru cei care se recunosc a fi romani in Serbia de rasarit.

Citeste si:
Președintele Iohannis, despre majorarea pensiilor cu 11%: „Trebuie...
Președintele Iohannis, despre...

Parintele Aleksandrovic, protopop de Dacia Ripensis, a subliniat ca nu e normal ca autoritatile sarbe sa insiste cu diviziunea minoritatii in vlahi si romani, in timp ce Zavisa Jurj, presedintele Asociatiei pentru cultura romanilor-vlahilor "Ariadnae Filum" spune ca problema este legata de conducerea de la Belgrad care "incearca sa ne impuna o alta istorie, o alta limba, o limba vlaha cu alfabet chirilic cu litere create de un ginecolog si de un invatator de muzica. Cand e vorba de drepturi, Serbia trebuie sa respecte legile pe care le-a adoptat".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.