Desi nu mai este o noutate ca o parte dintre ascendentii familiei regale britanice provin din Transilvania, e cert ca una dintre ramurile ardelenesti principale din care se trage actuala regina, Elisabeta a II-a, apartine familiei Kemeny, originara din comuna clujeana Manastireni. Cu alte cuvinte, printul mostenitor Charles si fiii lui, William si Harry, se pot mandri ca in venele lor curge si sange de clujean.

Dupa o serie de studii efectuate impreuna cu un grup de studenti in arhive din tara si din strainatate, istoricul clujean Tudor Salagean de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, specialist in medievalistica, a descoperit ca familia regala se trage din Manastireni.

"Manastireni-ul (Magyargyeromonostor - denumirea in limba maghiara a comunei) este singura localitate din nordul Transilvaniei care figureaza, oficial, in tabloul genealogic al ultimelor sapte generatii de predecesori ai familiei regale britanice", a mentionat Tudor Salagean, cel care semneaza capitolele legate de istoria asezarii din viitoarea monografie a acestor locuri, in curs de aparitie la editura clujeana Studia.

Istoricul clujean a precizat ca aceste lucruri se pot verifica destul de usor in ziua de astazi, unele dintre informatii fiind deja trecute si pe site-urile oficiale ale Casei Regale britanice, unde apare si numele localitatii clujene. Pe 17 septembrie, la Manastireni, va avea loc un eveniment important pentru comunitatea asezarii, formata din romani si maghiari. La "intalnirea fiilor satului", ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii in Romania, Quinton Quayle, este asteptat sa viziteze meleagurile de unde se trag o parte din stramosii actualei familii regale, cunoscuta si sub numele de Casa de Windsor.

Doua familii ardelene la originea Casei de Windsor
Se stie ca la Sangeorgiu de Padure, o localitate din judetul Mures, in cripta bisericii reformate, isi doarme somnul de veci contesa Claudine Rhedey de Hohenstein, stra-strabunica actualei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Ea era sotia contelui Alexander von Wurtemberg, fiind stramosii in linie directa ai actualei suverane britanice.

Ceea ce se cunoaste mai putin este ca familia Rhedey, una dintre cele mai insemnate din Transilvania secolelor XVII-XVIII, s-a incuscrit, la un moment dat, cu familia Kemeny, originara din Manastireni. Nobilii Rhedey au primit in dar domeniul si castelul de la Sangeorgiu de Mures, inca de pe vremea lui Stefan Bathory, principe al Transilvaniei la sfarsitul secolului XVI, stabilindu-se aici pentru secolele urmatoare.

Domeniul apartinuse nobilului Kornis, care, in urma tradarii suveranului sau, a fost decapitat, iar familia deposedata de proprietatile detinute. Insa, deruland inapoi firul istoriei, intreaga poveste porneste de undeva, de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, cand contesa Krisztina Kemeny de Manastireni, fiica baronului Simon Kemeny, pomenit in memorandumul sasilor clujeni catre imparatul austriac Josef II, se casatoreste, in 1763, cu baronul Balthazar Banffy de Losoncz, a carui fiica, Therese Banffy, devine, mai tarziu, sotia contelui Mihaly Rhedey de Kis-Rhede, care isi avea resedinta la Sangeorgiu de Padure.

Citeste si:

Fiul lor, Ladislau Rhedey, se casatoreste la randul lui cu baroneasa Agnes Inczedi. Vor avea o fiica, pe Claudine Rhedey, stra-strabunica reginei Elisabeta a II-a. Astfel, Krisztina Kemeny este stra-stra-stra-stra-strabunica reginei Elisabeta a II-a.

Kemeny, intemeietorii domeniului Calatei

Familia Kemeny este una dintre cele mai vechi familii cu sange albastru din Transilvania, ale carei origini se afla in comuna clujeana Manastireni. Vechimea ei coboara in timp, ajungand in preajma secolelor XII-XIII, dupa cum mentioneaza actualul paroh reformat din localitate, pastorul Kun Attila. Manastireniul este leaganul a cinci mari familii nobiliare vechi din Ardeal, intemeietorii satelor si ai proprietatilor latifundiare din zona geo-etnografica a Calatei (Kalotaszeg), care ajungeau pana dincolo de dealurile Salajului si pana spre domeniile sasilor clujeni.

Alaturi de Kemeny, de aici se trag si familiile Mikola, Rado, Kabos si Gyeroffy, numele ultimelor fiind inclus in toponimia asezarii - Magyargyeromonostor. Se spune ca, odata cu venirea maghiarilor in Transilvania, un important trib arpadian, denumit Kalatha, s-a asezat aici, intemeind o asezare din care s-au raspandit ulterior, dand nastere satelor din aceasta regiune.

In curtea bisericii reformate din Manastireni, inconjurate cu un zid de piatra, se mai pastreaza astazi pietrele funerare ale catorva morminte nobiliare, printre care si cel al baronului Imre Kemeny, unul dintre membrii celebrei familii din care se trage si Regina Angliei. In ascendenta acestei familii nobiliare apar nume care au marcat istoria Transilvaniei.

Astfel, unul dintre principii Ardealului a fost Janos Kemeny, care a domnit intre 1660-1662 si a murit in batalia cu turcii de la Seleusul Mare. Un alt nume important este cel al scriitorului Janos Kemeny, care trait in perioada interbelica la castelul de la Brancovenesti, una dintre ultimele resedinte ale acestei vechi familii nobiliare ardelene.

In biserica reformata de pe strada Kogalniceanu din Cluj, locul unde se aduna altadata Dieta Transilvaniei, se afla expuse citeva embleme ale familiei Kemeny, iar in Cimitirul Central (Hajongard) isi duc somnul de veci o parte dintre membrii acestei mari familii nobiliare, stabiliti in oras inca din secolul al XIX-lea.