Guvernul francez a informat miercuri seara ca isi va intensifica politica de desfiintare a taberelor ilegale de romi si a expulzarii catre Romania si Bulgaria. Anuntul este criticat de asociatiile pentru drepturile omului, care denunta "stigmatizarea" unei populatii, scrie Le Parisien.

Presedintele Nicolas Sarkozy a convocat miercuri, la Elysee, o reuniune pe tema romilor. Discutiile au durat o ora si jumatate, iar la incheierea acestora, ministrul de interne, Brice Hortefeux, a anuntat o serie de masuri destinate combaterii "delincventei" romilor si populatiilor nomade, relateaza France 24.

  • Noi masuri impotriva romilor

In primul rand, in urmatoarele trei luni guvernul francez vrea sa desfiinteze 300 de tabere ilegale ocupate de romi. Aceste asezaminte sunt "surse de trafic, ofera conditii de viata extrem de mizere, exploateaza copiii prin cersit, prostitutie sau delincventa", a afirmat presedintele Nicolas Sarkozy intr-un comunicat. In acest scop, seful statului cere instituirea unei reforme legislative care sa faca mai eficient "dispozitivul de evacuare a taberelor ilegale". Zece inspectori fiscali vor fi insarcinati special sa controleze situatia persoanelor care traiesc in aceste tabere.

In ceea ce priveste expulzarile, sau, mai corect spus, "indepartarea" de pe teritoriul francez, termenul care se foloseste in cazul cetatenilor comunitari , Brice Hortefeux a promis ca romanii sau bulgarii care vor comite delicte vor fi trimisi acasa "aproape imediat". Legea imigratiei va trebui sa fie amendata pana la sfarsitul anului, pentru a facilita aplicarea acestor "masuri de indepartare" a persoanelor, din motive de "ordine publica".
Mai multe tabere de romi, in special in departamentul Seine-Saint-Denis de la nord-est de Paris, au fost desfiintate in ultimele luni. Circa 8.000 de romi au fost trimisi acasa in Romania in 2009, contra sumei de 300 de euro de adult si 100 de euro de copil, dar aproape doua treimi dintre ei au revenit ulterior in Franta.

Integrarea romilor, conditie pentru aderarea Romaniei la Schengen?

Pe de alta parte, printre masurile anuntate miercuri de Franta se numara si intensificarea cooperarii politienesti cu Romania. Astfel, Franta va cere ca 20 de politisti romani si bulgari sa fie trimisi in regiunea pariziana. In mod simetric, Parisul va propune ca politisti francezi sa fie trimisi in Romania si Bulgaria, pentru a ajuta in lupta impotriva traficului de diverse tipuri, relateaza NewsIn.

Citeste si:
Atenționare de călătorie MAE: Franța, perturbări ale zborurilor pe...
Atenționare de călătorie MAE:...

In plus, Adunarea Nationala va trebui sa aprobe, la toamna, semnarea unei conventii intre Franta si Romania care sa permita trimiterea in tara lor de origine a minorilor neinsotiti, potrivit France 24. Semnat la 1 februarie 2007 la Bucuresti, documentul reinnoieste un precedent acord semnat in 2002, dar care expirase in 2005. Senatul francez si-a dat deja aprobarea pentru acord la inceputul lunii mai.

40% dintre romii acuzati de infactiuni la Paris in 2009 sunt minori, a declarat in februarie Nicolas Lerner, sef de cabinet al prefectului politiei din capitala franceza.

Masurile anuntate miercuri de statul francez - care amintesc de masuri similare luate in 2008 de statul italian - intervin in conditiile in care secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a declarat in ultimele zile ca aderarea Romaniei la spatiul Schengen ar trebui sa fie conditionata de problema integrarii romilor. "Cred ca tarile care intra in Europa sunt responsabile de cetatenii lor", a spus Lellouche miercuri la RFI. Secretarul de stat pentru afaceri europene se aratase nemultumit si marti, la France Info, spunand ca, in ciuda banilor europeni pe care ii primeste, Bucurestiul nu actioneaza pentru integrarea romilor, estimand totodata faptul ca, in aceste conditii, Romania nu poate intra in Schengen.

Citeste si:
Proteste chiar și în ziua în care Alexandra a fost condusă pe...
Proteste chiar și în ziua în...

  • Reactii vehemente ale ONG-urilor

Anunturile Guvernului francez sunt "pur si simplu scandaloase", a spus Malik Salemkour, vicepresedintele Ligii Drepturilor Omului si activist al organizatiei RomEurope. "Evacuarea taberelor improvizate doar pentru ca locuitorii sunt romi arata etnicizarea problemei si o orientare rasista. Legile care permit oamenilor sa depuna recursuri risca sa nu mai fie respectate", a avertizat Salemkour. Asociatia SOS-Rasism si-a manifestat, de asemenea, "indignarea" si a denuntat "un festival de clisee" care pun sub semnul intrebarii apartenenta unor grupuri intregi la natiunea franceza.

Organizatia care grupeaza mai multe asociatii ale tiganilor considera ca statul francez a facut o declaratie de razboi la adresa etniei. "Ceea ce se petrece azi este extrem de grav: pentru prima data de la Eliberare, asistam la o politica de natura rasiala", a spus avocatul organizatiei, Henri Braun, referindu-se la colaborarea statului francez cu politica nazista de eliminare a evreilor si tiganilor in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Citeste si:
Romii cer să fie recunoscuți ca minoritate etnică de India
Romii cer să fie recunoscuți...

Asociatiile spun ca problema centrala a nomazilor este cea a habitatului. O lege instituie obligatia pentru fiecare comuna cu mai mult de 5.000 de locuitori de a avea locuri de primire pentru nomazi. Insa, la sfarsitul anului 2008, legea era pusa in aplicare in proportie de numai 42%.
Confruntat cu aceste critici, guvernul francez a anuntat ca ii va trimite pe ministrul imigratiei, Eric Besson, si pe secretarul pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, sa negocieze o intensificare a cooperarii destinate sa favorizeze crearea de locuri de munca si proiectele de dezvoltare in favoarea populatiilor rome in tarile de origine ale acestora".

  • Intre 10.000 si 15.000 de romi si 400.0000 de nomazi traiesc in Franta

Potrivit termenilor administrativi instituiti in Franta la sfarsitul anilor '70, comunitatile nomade din Franta sunt denumite generic "oamenii voiajului", adica cei "a caror profesie si ocupatie necesita o deplasare continua, in caravana, mare parte a anului". Aceste persoane au cetatenie franceza.
"Romii" sau "tiganii" sunt, la origine, un popor nomad venit din India, astazi sedentarizat aproape in intregime. In Franta, termenul de "romi" ii desemneaza pe nomazii in special de origine romana sau bulgara. Ei beneficiaza de libertatea de circulatie, dar nu intra in categoria juridica franceza de "oameni ai voiajului"
.
Citeste si:
Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif
Chase & Status pregătesc un...

Romii sunt denumiti diferit, in functie de zonele geografice. Se vorbeste de "gitani" in Camargue, in sudul Frantei, ca si in Spania. In Italia sau in tarile germanofone, in schimb, de vorbeste de "tigani".

  • Masurile anuntate de Franta, nule!

Presedintele asociatiei "La Voix des Roms" - "Vocea romilor", una dintre cele mai combative asociatii de acest gen din Franta, considera ca masurile anuntate cu privire la repatrierea imediata a romilor care comit delicte nu vor avea efect, ele functionand de ani buni, fara succes, relateaza Mediafax.
Prin aceste actiuni, liderii francezi urmaresc distragerea atentiei opiniei publice de la afaceri grave, in care sunt implicati oameni politici de la cel mai inalt nivel, a apreciat, la RFI, Saimir Mile, presedintele asociatiei "La Voix des Roms.

  • Renate Weber: Intentia Frantei de a distruge taberele de romi, o masura a la Berlusconi

Europarlamentarul PNL Renate Weber a declarat astazi, la RFI Romania, ca intentia Frantei de a distruge taberele de romi are in mod vadit un caracter discriminatoriu, reprezentand o "masura a la Berlusconi". "Daca masurile pe care le-au gandit acum Palatul Elysée si Guvernul francez vizeaza cu precadere sau in mod exclusiv romii, atunci trebuie sa spun ca ele au in mod vadit un caracter discriminatoriu. Distrugerea taberelor in care se afla incepe sa semene putin a la Berlusconi. Si iata ca un exemplu prost se poate muta si in alta tara", a declarat europarlamentarul Renate Weber.

In ceea ce priveste ideea ca persoanele care comit infractiuni vor fi imediat expulzate, Weber a spus ca in primul rand ar trebui sa se stabileasca faptul ca este vorba despre o infractiune. "Pentru asta, intr-un stat de drept, cum imi place sa cred ca este Franta, am avea nevoie de o decizie a unui judecator in acest sens", a conchis Weber.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.