Republica Moldova ar urma sa finalizeze pana la sfarsitul lunii martie scoaterea sarmei ghimpate de la frontiera moldo-romana de pe Prut, conform unei dispozitii si a unui plan de actiuni semnat la 9 ianuarie de catre premierul Vlad Filat.
Scoaterea sarmei ghimpate se va realiza in lunile februarie si martie, urmand ca pana atunci sa fie evaluate fortele umane si mijloacele materiale ale Serviciului Graniceri necesare pentru scoaterea sarmei, vor fi instituite grupurile de lichidare si vor fi asigurate cu mijloacele necesare, arata NewsIn.

In dispozitia semnata de premierul moldovean se precizeaza ca scoaterea sarmei ghimpate se va face in „scopul aducerii situatiei de la frontiera de stat a Republicii Moldova cu Romania in concordanta cu prevederile cadrului legislativ national privind frontiera de stat, precum si cu practicile europene in domeniu”, iar operatiunea va fi realizata de Serviciul Graniceri, care va coolabora, dupa caz, cu autoritatile administratiei publice locale.

In luna decembrie, un proiect de lege care prevedea scoaterea sarmei ghimpate de la frontiera moldo-romana pana la 1 martie a fost depus si in Parlament. In nota informativa la document se spune ca sarma ghimpata s-a mai pastrat din perioada sovietica in 8 din cele 11 raioane de la frontiera moldo-romana. Aceasta scoate din circuitul administratiilor locale peste 13.000 de hectare de terenuri, iar in localitatile limitrofe zonei de frontiera locuiesc 186.426 persoane. In plan economic, atat raioanele din aceasta zona de frontiera, cat si Republica Moldova pe ansamblu, vor avea de castigat de pe urma scoaterii sarmei ghimpate, prin participarea si absorbtia unor fonduri de finantare europeana nerambursabile, prin implicarea masiva a autoritatilor locale in cadrul proiectului „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”, in cadrul programului de buna vecinatate Romania – Republica Moldova si a altor proiecte transfrontaliere. In aspect financiar vor avea de castigat prin dezvoltarea infrastructurii.

Facilitarea accesului cetatenilor la teritoriile riverane Prutului va incuraja agentii economici si administratiile locale in dezvoltarea agriculturii, silviculturii, pasunatului, ecologiei, turismului, si, foarte important, aparitia intreprinderilor mici si mijlocii.

In document se mai spune ca, la ora actuala, din motive de ordin administrativ, accesul la apele raului Prut este foarte limitat. In urma scoaterii gardului de sarma ghimpata, tot materialul lemnos (pilonii), sarma ghimpata si alte componente vor reveni administratiilor de nivelul I, adica primariilor, pentru asigurarea cu lemn de foc a paturilor social – vulnerabile.

Scoaterea gardului de sarma ghimpata ar servi drept o reparatie morala si politica fata de cetatenii Republicii Moldova, fata de institutiile statului, fata de clasa politica, fata de persoanele care de-a lungul timpului au avut de suferit sub diverse motive din cauza acestei sarme ghimpate. La fel, si imaginea Republicii Moldova se va schimba mult in bine, decizia va avea un impact pozitiv asupra populatiei si drept consecinta o buna intelegere cu partenerii si institutiile europene, se mai spune in nota informativa.

In urma cu doi ani, membrii Consiliului raional Ungheni au elaborat un proiect de modernizare a sistemului de supraveghere la granita si renuntarea la sarma ghimpata, care a fost aprobat de autoritatile din Romania, dar refuzat de fosta guvernare comunista de la Chisinau. In aprilie 2008, Vladimir Voronin a avertizat conducerea locala sa nu scoata sarma ghimpata de pe un segment de 80 de kilometri de frontiera moldo-romana. „Voi, astia din Ungheni, aveti probleme cu granita? Sarma ghimpata nu este a voastra. Daca nu va veti linisti, veti nimeri in puscarie cu tot cu consiliul vostru si, in primul rand, presedintele raionului!“, a spus atunci Voronin.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.