Romania a facut progrese in reforma justitiei fata de anul trecut, cand Comisia era ingrijorata de ritmul ei, dar constata ca implementarea acestor reforme este inca fragila, partial din cauza presiunii politice, a declarat Johannes Laitenberger, purtator de cuvant al CE.
Comisia Europeana a publicat miercuri cel de-al treilea raport anual care analizeaza progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare instituit in momentul aderarii la UE pentru a redresa neajunsurile din reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei, potrivit NewsIn. In raport, executivul european prezinta o serie de recomandari pentru ca reforma justitiei sa aiba loc mai repede si mai eficient.

Fara politica in justitie!

Procesul de reforma a sistemului judiciar nu ar trebui politizat, iar pentru ca justitia sa functioneze independent si sa produca hotarari rapide si eficiente este nevoie de consens politic, se arata in raportul Comisiei Europene pe justitie.

De la raportul Comisiei din 2008, Romania a intreprins o serie de masuri binevenite in vederea relansarii procesului de reforma, arata raportul publicat pe site-ul executivului european, adaugand ca "s-a dat un nou impuls in acest sens, care a dus la intreprinderea unor masuri pozitive".

Cu toate acestea, Romania se confrunta in continuare cu dificultati legate de faptul ca cele doua coduri, civil si penal, nu au fost niciodata revizuite in totalitate. Acest lucru a dus la o serie de modificari legislative si la numeroase ordonante de urgenta. In aceasta situatie, apreciaza Comisia nu este surprinzator faptul ca jurisprudenta sistemului judiciar romanesc este contradictorie, ceea ce duce la intarzieri nejustificate, care, la randul lor, sunt abordate printr-un amalgam legislativ de ordonante de urgenta, norme si practici de punere in aplicare.

Situatia complexa astfel rezultata este urmarea unui proces politizat si nu a fost inca obtinut nici consensul politic pe scara larga care trebuie sa stea la baza reformei, nici un angajament neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura progrese reale in interesul poporului roman. Exista riscul ca numarul tot mai mare de acte legislative, de norme si de practici de punere in aplicare care rezulta din disensiunile permanente dintre partidele politice sa determine toate partile implicate sa piarda din vedere obiectivul principal, acela de a construi un sistem judiciar independent si stabil, in masura sa detecteze si sa sanctioneze conflictele de interese si sa combata coruptia in mod eficace, arata raportul.

Documentul precizeaza ca Guvernul a prezentat propuneri importante de reforma si ca rezultatele pozitive obtinute de procuratura incep sa fie insotite de actiuni din partea sistemului judiciar. "Cu toate acestea, pentru ca Romania sa poata demonstra obtinerea de progrese sustinute, procesul reformei sistemului judiciar nu ar trebui politizat. Este necesar un consens al tuturor actorilor implicasi pentru a permite sistemului judiciar sa functioneze independent, astfel incat sa se desfasoare anchete impartiale ale cazurilor de coruptie, care sa duca la hotarari rapide si eficace", se arata in raport.

"Comisia considera ca mecanismul este un instrument de sprijin care trebuie mentinut pana la realizarea acestor reforme. Comisia va evalua progresele viitoare in vara anului 2010", conchide documentul.


E obligatorie organizarea unei consultari publice pe Coduri si adoptarea lor rapida

In raport, Comisia Europeana cere Romaniei sa realizeze o consultare publica si sa adopte cat mai curand Codul de procedura civila si Codul de procedura penala.

De la raportul Comisiei din 2008, Romania a intreprins o serie de masuri binevenite in vederea relansarii procesului de reforma, arata concluziile raportului publicat marti pe site-ul executivului european, adaugand ca "s-a dat un nou impuls in acest sens, care a dus la intreprinderea unor masuri pozitive".


Cu toate acestea, Romania se confrunta in continuare cu dificultati legate de faptul ca cele doua Coduri, civil si penal, nu au fost niciodata revizuite in totalitate. Acest lucru a dus la o serie de modificari legislative si la numeroase ordonante de urgenta. In aceasta situatie, apreciaza Comisia, nu este surprinzator faptul ca jurisprudenta sistemului judiciar romanesc este contradictorie, ceea ce duce la intarzieri nejustificate, care, la randul lor, sunt abordate printr-un amalgam legislativ de ordonante de urgenta, norme si practici de punere in aplicare.

Avand in vedere constatarile de mai sus, Comisia invita Romania sa intreprinda actiuni in mai multe domenii, printre care Codurile. Romania trebuie "sa efectueze o evaluare amanuntita a impactului celor patru coduri asupra functionarii sistemului judiciar si asupra organizarii instantelor si parchetelor si sa cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor in aplicare".

Raportul cere de asemenea tarii noastre "sa realizeze o consultare publica cu privire la Codul de procedura civila si la Codul de procedura penala si sa le adopte cat mai curand", precum si sa "faciliteze intrarea rapida in vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere in aplicare care sa asigure coerenta cadrului legislativ".


Parlamentul trebuie sa se miste mai repede in ceea ce priveste procedura ce permite inceperea urmaririi penale

Comisia Europeana cere Parlamentului Romaniei sa aplice in mod rapid si uniform procedura ce permite inceperea urmarii penale impotriva unor parlamentari care sunt fosti si actuali membri ai Guvernului, se mai arata in raport.

Procedura Parlamentului Romaniei privind cererea de deschidere a anchetelor in ceea ce priveste fostii ministri nu pare a fi nici uniforma, nici rapida.

De la data ultimului raport, Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei in patru cazuri, insa a refuzat sa aprobe deschiderea anchetei in alte doua cazuri, arata documentul, referindu-se la cazurile lui Miron Mitrea si Adrian Nastase, fara a da nume. In unul dintre acestea doua, membrul respectiv al Parlamentului si-a dat demisia (Mitrea), facand astfel posibila inceperea urmaririi penale, in timp ce in ceea ce priveste cel de al doilea caz (Nastase), Parlamentul a respins cererea, motivand ca este inadmisibila.

Documentul subliniaza ca Parlamentul trebuie sa aplice "uniform si rapid" procedura ce permite inceperea urmarii penale pentru membri ai sai care sunt fosti si actuali membri ai Guvernului. "Este important ca Parlamentul sa isi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt", se arata in raport.

Comisia mai recomanda Romaniei sa monitorizeze eficienta sistemului judiciar in ceea ce priveste judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, sa asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea coruptiei la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri si sa adopte o lege care sa prevada eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci cand se invoca exceptii de neconstitutionalitate.


CE recomanda CSM transparenta si asumarea responsabilitatii ce ii revine


Raportul Comisiei Europene pe Justitie mai recomanda consolidarea transparentei si raspunderii CSM in ceea ce priveste recrutarile, promovarile, masurile disciplinare, transferurile si detasarile, dar si referitor la publicarea hotararilor CSM motivate intr-un format clar si accesibil.

Raportul Comisiei Europene face referire la adoptarea unei noi strategii a gestionarii resurselor umane pentru sistemul judiciar. Insa, sustine documentul, situatia privind resursele umane in acest domeniu continua sa reprezinte o provocare pentru Romania din punct de vedere al costurilor bugetare, al recrutarii de personal calificat si al infrastructurii de sprijin

Consolidarea rolului ICCJ in unificarea jurisprudentei

Raportul pe Justitie cere Romaniei sa consolideze rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in unificarea jurisprudentei, inclusiv prin simplificarea procedurii in cazul recursurilor, precum si prin elaborarea de orientari privind pedepsele pentru coruptie.

In documentul Comisiei Europene, se face referire le faptul ca procurorul general a introdus activ recursuri in interesul legii in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), atacand hotarari care erau in contradictie cu jurisprudenta existenta, ceea ce a contribuit la o mai mare uniformizare a jurisprudentei. Numarul recursurilor in interesul legii au atins un maxim in 2007, numarul mai mic inregistrat in 2008 putand indica faptul ca s-au obtinut unele progrese in privinta unificarii.

Astfel, potrivit raportului Comisiei Europene, ICCJ a emis numeroase hotarari privind recursurile referitoare la interpretarea si aplicarea uniforma a legislatiei de catre toate instantele judecatoresti. Cu toate acestea, procedura "greoaie si discutabil", conform careia doua treimi din cei 120 de judecatori trebuie sa participe la adoptarea hotararilor si sa fie de acord cu motivarea acestora, dupa adoptarea hotararilor, duce la intarzieri si, uneori, la formularea unor considerente neclare, se arata in document.

Totusi, raportul sustine ca au fost intreprinse eforturi suplimentare in vederea unificarii jurisprudentei, prin publicarea sistematica a jurisprudentei, si au fost organizate reuniuni cu judecatorii din cadrul instantelor inferioare. Un pas important in acest context il va reprezenta emiterea de catre ICCJ a orientarilor privind pedepsele pentru infractiunile de coruptie, care, conform promisiunii ICCJ, este prevazuta sa aiba loc in toamna acestui an, se precizeaza in document.


CE sustine necesitatea modificarii legii CCR, pentru ca procesele sa nu se mai suspende

Una dintre recomandarile Comisiei Europene, care a publicat miercuri raportul pe Justitie, este adoptarea unei legi care sa prevada eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci cand se invoca exceptii de neconstitutionalitate.

"Va fi important ca executivul sa convina cu legiuitorul asupra modificarii legii privind functionarea Curtii Constitutionale, astfel incat sa se elimine suspendarea judecarii cauzelor atunci cand paratul/invinuitul invoca exceptia de neconstitutionalitate", se arata in raport.

Documentul mai sustine ca excesele de natura procedurala care implica invocarea exceptiei de ilegalitate, care duce, la randul sau, la suspendarea judecarii cauzei, trebuie limitate prin lege. Aceste probleme, care duc la intarzieri inacceptabile, ar trebui abordate fie in dezbaterile viitoare privind codurile de procedura fie, mai devreme, prin modificarea normelor de punere in aplicare relevante, se mai arata in raport.


Comisia Europeana cere ANI sa continue sa obtina rezultate

Comisia Europeana cere Agentiei Nationale de Integritate sa continue sa obtina rezultate in ceea ce priveste verificarea averilor, a incompatibilitatilor si a conflictelor de interese, iar structurilor anticoruptie sa duca mai departe aplicarea unor strategii locale.


Virgil Andreies: Raportul este, in ansamblu, pozitiv, fiind o radiografie realista

Raportul Comisiei Europene este, in ansamblu, pozitiv, concluzia generala fiind ca “Romania a recastigat impulsul reformelor”, a declarat miercuri presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreies.

Andreies a mai spus ca raportul reprezinta “o radiografie realista ce surprinde in mod obiectiv dificultatile cu care se confrunta sistemul judiciar romanesc”. CSM urmeaza sa dezbata, joi, raportul intr-o sedinta extraordinara. Presedintele CSM, Virgil Andreies, a mai spus, in cadrul unei declaratii de presa de miercuri, ca greutatile intampinate in realizarea directiilor pe care si le-a stabilit sunt determinate in special de subfinantarea sistemului, imprejurare, care potrivit presedintelui CSM, blocheaza realizarea unui act de justitie la standarde performante.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.