Presedintele moldovean in exercitiu Vladimir Voronin, ales marti presedinte al Parlamentului, a declarat ca integrarea in UE cu pastrarea relatiilor cu Rusia si consolidarea sistemului democratic sunt prioritatile sale in aceasta noua calitate.

Voronin a fost ales marti cu 60 de voturi presedinte al Parlamentului in care Partidul Comunistilor controleaza tot atatea voturi, dupa ce opozitia a refuzat sa participe la acest proces. Voronin a declarat ca din aceasta noua functie, va face totul ca activitatea noului legislativ sa fie "coerenta si intensa".

"Chiar daca din punctul de vedere al ideologiilor si valorilor, suntem diferiti, misiunea noastra comuna este apararea intereselor electoratului", a spus Voronin, referindu-se la partidele de opozitie. Mai devreme, el isi reinnoise totusi acuzatiile la adresa opozitiei, in declaratii pentru presa. "Se vede ca opozitia lucreaza dupa un scenariu. Ceea ce fac ei pot face numai oamenii iresponsabili. O sa gaseasca votul pentru alegerea sefului statului, noi nu-l cautam. Opozitia trebuie sa aiba soviste, deoarece tara noastra este in criza. Dialogul cu opozitia se stabileste in fiecare zi", spusese el, relateaza NewsIn.

In discursul de dupa desemnarea sa, Voronin si-a enumerat prioritatile in noua functie: sporirea eficientei si compatibilitatii economiei R.Moldova, continuarea procesului de edificare a statutului social, perfectionarea si consolidarea sistemului democratic, sporirea rolului scoietatii civile la elaborarea legilor, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, integrarea in Uniunea Europeana cu pastrarea prietenilor din Est si solutionarea conflictului transnistrean si controlul asupra respectarii legislatiei.

"Avem cu totii o misiune comuna. E nevoie de o conjugare a eforturilor deputatilor, pentru a contribui la consolidarea stabilitatii economice atat in spatiul european, cat si CSI. Nu vom bate pasul pe loc. Pentru a ne putea integra in UE, urmeaza sa solutionam problema unificarii tarii. A venit timpul sa demontam baricadele politice. Trebuie sa construim poduri politice", a spus Voronin in discursul sau.

Odata cu alegerea lui Voronin la presedintia Parlamentului, centrul puterii se muta de la Presedintie la Parlament. Constitutional, Republica Moldova este republica parlamentara, iar functia de presedinte nu are prea multa putere, desi Voronin a exercitat efectiv puterea in ultimii opt ani. Din postura de presedinte al Parlamentului, el va interpreta probabil in mod diferit Constitutia, ramanand "principalul dispecer in piramida verticalei puterii de stat", asa cum spune analistul Igor Munteanu, in timp ce Igor Botan a facut o paralela cu alegerea Papei. Deseori cardinalii alegeau un Papa pe care sa il poata manipula usor ulterior. Astfel, potrivit lui Botan, in functia de presedinte va fi promovata o persoana care sa nu fie foarte puternica, fara sprijin prea mare in Parlament si fara afaceri personale.

Devenind presedintele Parlamentului, Voronin aplica un scenariu destul de asemanator cu cel de la Moscova, unde fostul presedinte Vladimir Putin a devenit premier dupa incheierea celor doua mandate. "Obtinerea functiei de presedinte al Parlamentului presupunea intrigile cele mai mici, iar functia este mai importanta decat cea de presedinte sau premier. Functiile sunt mai putine decat sunt comunistii cu ambitii, iar Voronin vrea sa tina multumite diferitele grupuri", comentase recent Andrei Popov, directorul Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau.

Analistii nu exclud nici o eventuala demisie a unui sef de stat pe care ar reusi sa il desemneze comunistii, si o noua candidatura a lui Voronin la aceasta functie.

Pentru desemnarea presedintelui Parlamentului era nevoie de 52 de voturi, iar comunistii au 60, asa incat desemnarea lui Voronin era asigurata. Opozitia detine 41 de voturi in noul Parlament. Probleme ar putea aparea la desemnarea presedintelui tarii, pentru care este nevoie de 61 de voturi.

In aceeasi sedinta, unul dintre oamenii importanti in Partidul Comunistilor, Vladimir Turcan, a fost cu 60 de voturi in functia de prim-vicepresedinte, iar Grigore Petrenco in cea de vicepresedinte al Parlamentului.

Deputatii din opozitie au boicotat alegerile pentru functiile de conducere in Legislativ. Deputatii necomunisti considera ca nu are sens sa propuna candidati la functiile de conducere in Parlament atata timp cat urmeaza sa aiba lor foarte curand, spun ei, alegeri anticipate, pentru ca Parlamentul nu va reusi sa il desemneze pe presedintele tarii.


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.