Violenta de pe strazile Atenei, Salonicului si ale altor orase grecesti, extinsa zilele acestea inclusiv in insule, este fara precedent in istoria recenta a Greciei democrate. Intensitatea protestului nu poate fi explicata simplu, invocand isteria anarhista sau criza financiara globala. Raspunsul se gaseste mai degraba in istoria Greciei, precum si in fata nevazuta a acestei tari, care ascunde mai multa saracie decat putem vedea intr-o vizita turistica in jurul Acropolisului.

Dupa cum explica pentru Cotidianul Ani Vassalou, o studenta in varsta de 24 de ani la Universitatea Mitilini, moartea tanarului de 15 ani Alexandros Grigoropoulos, impuscat sambata de un politist in cartierul Exarhia din centrul Atenei, este numai „picatura care a umplut paharul intr-o societate extrem de nemultumita de autoritati“.

Ani, care participa de regula la demonstratii impreuna cu grupuri anarhiste sau de stanga, se declara socata de cei care cred ca grecii sunt acum in strada fara motiv: „Ba sunt foarte multe motive pentru aceasta revolta! Somajul, salariile mici, politia care mereu ataca demonstranti in timpul fiecarui protest, propaganda media negativa impotriva tinerilor si, intr-un final, aceasta crima“.

Violentele de pe strazile oraselor grecesti (mai ales incendierea magazinelor si a bancilor) sunt provocate de un nucleu dur de protestatari, numiti de catre toti interlocutorii nostri „cei cu gluga“, pentru a se evita confuzia cu anarhistii (nu toti protestatarii violenti sunt anarhisti si nu toti anarhistii abordeaza tactici violente!). Insa la revoltele care au loc zilele acestea participa un numar foarte mare de oameni, tineri si in varsta, greci si imigranti, anarhisti, dar si liberali. Protestele exprima o nemultumire generala a societatii grecesti fata de directia in care se indreapta tara.

Citeste si:

Dat fiind ca multi dintre manifestanti sunt tineri, protestul scoate in evidenta dezamagirea multor tineri greci care si-au pierdut speranta ca pot trai o viata decenta in tara lor. Dupa cum ne-a declarat jurnalistul grec Apostolis Fotiadis (de la cotidianul central „Kathimerini“), „tinerii se simt respinsi de aceasta societate in care nu exista spatiu pentru creativitate si inovatie. Generatia tanara de azi a fost numita, umilitor, «generatia celor 700 de euro», pentru ca acesta este salariul minim pe care il primesc mai toti tinerii, indiferent de gradul lor de pregatire. Cu acesti bani nu se poate trai in Grecia. Asa ca multi tineri raman blocati intr-o realitate nefericita in care isi vad visele spulberate tot mai mult cu fiecare zi ce trece“.

Insa, bineinteles, nu numai tinerii sunt afectati de conditiile economice proaste din tara. „Avem de-a face cu o criza structurala si o senzatie de blocaj generalizata“, comenteaza Fotiadis. „Saracia s-a extins foarte mult in Grecia in ultimii ani, distrugand treptat clasa de mijloc, care asigura coeziunea sociala in mod traditional.“

O alta mare problema a societatii grecesti inca nerezolvata de autoritati este situatia numerosilor imigranti ilegali din tara. Desi Grecia practica politici antiimigrationiste extrem de dure, imigrantii reusesc totusi sa patrunda in tara si sunt, de altfel, foarte vizibili pe strazile Atenei. Strazile cartierului turistic Kolonaki din centrul Atenei se umplu la orele de varf cu vanzatori ambulanti de posete, tricouri si jucarii, expuse pe cearsafuri direct pe trotuar si gata de a fi stranse imediat cand politia trece prin zona. Numarul mare al acestui gen de comercianti este motivat si de faptul ca acesti oameni nu reusesc sa gaseasca altfel de ocupatii, care le-ar permite integrarea in societate, si mare parte din vina le revine autoritatilor, care descurajeaza tacit integrarea strainilor.

Multe dintre protestele care au loc in Grecia, organizate de anarhisti sau de grupuri de stanga, cer si imbunatatirea conditiilor de viata pentru imigranti. Si in revolta din zilele acestea unul dintre punctele invocate de protestatari este conditia marginala a imigrantilor in societatea greaca. De altfel, imigrantii participa si ei la revolte.