Ambasadorul Romaniei in Statele Unite, Adrian Vierita, si secretarul pentru securitate interna al Statelor Unite, Michael Chertoff, au semnat luni, in ajunul alegerilor prezidentiale americane ce vor aduce in ianuarie schimbarea administratiei de la Washington, "Declaratia dintre Ministerul Internelor si Reformei Administrative al Romaniei (MIRA) si Departamentul pentru Securitate Interna al Statelor Unite ale Americii (DHS) privind principiile de cooperare in vederea intaririi masurilor bilaterale de securitate pentru calatoriile internationale si a indeplinirii cerintelor Programului Visa Waiver".

Documentul are practic numai rolul de a confirma la nivel politic intentia autoritatilor din cele doua tari de a coopera pentru punerea in practica a unui set de masuri menite sa dea autoritatilor americane suficiente garantii de securitate pentru a recomanda accesul Romaniei in programul Visa Waiver, in care sunt incluse tarile ce nu mai au nevoie de obtinerea prealabila a vizelor.

Aceste masuri vizeaza introducerea unui sistem national de emitere a pasapoartelor electronice, crearea unor mecanisme pentru asigurarea schimbului de informatii privind pasapoartele pierdute sau furate si a schimbului de informatii privind persoanele cunoscute sau suspecte de implicare in activitati teroriste, stabilirea unor aranjamente pentru functionarea la bordul aeronavelor apartinand companiilor aeriene americane a insotitorilor cu atributii de securitate (air marshals). Punerea in practica a acestor masuri va conduce la cresterea sigurantei calatoriilor internationale pentru toti participantii, cu beneficii inclusiv pentru cetatenii romani, informeaza un comunicat al Ministerului roman de Externe.

Potrivit textului declaratiei, cooperarea nu se va limita numai la aceste masuri, care in general vizeaza siguranta calatorilor si securizarea frontierelor. Masurile sunt insa identice cu cele asumate de alte state membre ale Uniunii Europene care aspira la statutul de participant in Programul Visa Waiver, subliniaza comunicatul.

Pe masura ce vor adopta aceste masuri, autoritatile romane si cele americane vor incheia acorduri distincte, cu forta juridica obligatorie, in fiecare dintre domeniile prevazute in legislatia americana si prezentate in continutul Declaratiei. Astfel, de pilda, autoritatile nationale competente din Romania intentioneaza incheierea unui aranjament cu SUA pentru a schimba informatii privind monitorizarea persoanelor cunoscute sau suspecte ca fiind teroristi, potrivit textului declaratiei.

Citeste si:

Evaluarea accesului Romaniei in Programul Visa Waiver se va face in functie de momentul finalizarii acestor masuri, dar si de evolutia ratei de refuz al cererilor de vize turistice si/sau de afaceri depuse de cetatenii romani la ambasadele si consulatele Statelor Unite, precizeaza MAE.

Nivelul maxim al ratei de refuz acceptat de legea americana pentru tarile din Programul Visa Waiver este de 10%. In prezent, rata de refuz al cererilor de vize in cazul Romaniei este de 25% (in scadere, de la 37,7% anul trecut), reamintesc autoritatile romane.

Accesul Romaniei in programul Visa Waiver continua sa reprezinte o prioritate si o preocupare majora si la nivelul Uniunii Europene, ferm interesata de promovarea unui tratament egal, la calatoriile in Statele Unite, pentru toti cetatenii Uniunii. Malta, Cipru, Grecia, Polonia, Bulgaria si Romania sunt cele sase state din UE pentru care SUA mentin obligativitatea vizelor. SUA au anuntat in luna octombrie ca din 2009 Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia si Coreea de Sud nu vor mai avea nevoie de vize. Aceste state nu numai ca au incheiat bilateral aranjamente de securitate cu Washingtonul, dar au si o rata de respingere a vizelor mai mica de 10%.

Romania depune eforturi de mai mult timp pentru a fi inclusa in Visa Waiver si a format la un moment dat, impreuna cu alte state est-europene care au aderat la UE in 2004, o "Coalitie a vizelor", avand drept scop demersuri comune, inclusiv prin angajarea unei firme de lobby. Rata de respingere a vizelor, chiar si imbunatatita, a ramas insa, in cazul Romaniei, cea mai mare dintre toate tarile UE, departe de pragul stabilit de Congresul SUA, care oricum a fost ridicat in urma cu doi ani de la 3% la 10%.