Ziua Internationala a Marii Negre: Afla cele 7 mistere care se ascund in adancurile acestei ape

In fiecare an se pierd aproximativ 395 de km cubi de apa din Marea Neagra, prin evaporare.

Avand in vedere ca la adancimi mai mari de 200 de metri nu exista oxigen, epavele care au ajuns pe fundul marii au fost perfect conservate de-a lungul timpului, noteaza adevarul.ro.

In Marea Neagra se regasesc peste 160 de specii de plante si animale marine, care sunt amenintate cu disparitia. Printre acestea de numara: nisetrul, steaua de mare, foca de Kaliakra, crabul de piatra, marsuinul, randunica de mare. In plus, aceasta apa gazduieste mai multe insule mici, ce se regasesc pe teritoriul a trei tari, care la randul lor adapostesc o flora si o fauna bogate, ce o fac unica, scrie marineinsight.com.

Ai calatorit pe malurile insorite ale Mediteranei unde apa este atat de limpede, insa, atunci cand mergi pe litoralul Marii Negre dai mereu de alge. Te intrebi adesea care este cauza aparitiei acestora si mai ales de ce pe tarmul nostru sunt mai multe decat pe cel bulgaresc? Explicatia este ca litoralul romanesc se afla mai aproape de locul de varsare a Dunarii in mare, iar fluviul aduce nutrientii cu care algele se hranesc.

Una dintre cele mai putin cunoscute fapte despre Marea Neagra o constituie originea numelui sau. Printre ipotezele care stau la baza actualei denumiri se numara: cuvantul negru ar ar putea fi traducerea vechiului cuvant scitic Axaina sau denumirea ar fi putut fi data tinandu-se cont de asezarea sa geografica. Astfel, turcii obisnuiau sa denumeasca punctele cardinale folosind culori dupa cum urmeaza: pentru nord foloseau Kara, in traducere "intunecat", iar pentru sud, Ak, adica "luminos". Asadar, denumirea de Karadeniz ar fi tradusa Marea Neagra. Totodata, o alta explicatie ar putea fi culoarea neagra pe care marile o capata in conditii meteorologice nefavorabile, insa care ar fi dus la botezul marii dupa aspectul ei.

Unul dintre cele mai interesante lucruri despre Marea Neagra este ca aceasta constituie cea mai mare structura acvatica anoxica din lume, mai exact peste 90% din apa este lipsita de oxigen, fapt ce se datoreaza faptului ca apa de la suprafata, careia ii survine oxigen din atmosfera, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din pricina sedimentelor sau densitatii ridicate.

Salinitatea apei este de aproximativ 17%, in principal din cauza numeroaselor cursuri de apa dulce care se varsa in mare, Dunarea remarcandu-se ca cel mai important.