In
satele transilvanene, martisorul se agata si la porti, la ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, ca si pentru a invoca suflul vietii, puterea vitala regeneratoare, care se crede ca ar fi stimulata prin insasi prezenta „culorii vietii“.
Cei din
Bihor aduna apa de ploaie la 1 Martie, iar aceasta ii va face mai frumosi si mai sanatosi daca se spala cu ea.
In
Banat, fetele aduna stropi de apa sau de nea de pe frunzele fragilor din padure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descantec al „dragobetului de dragoste“, care suna astfel:
Floare de fraga
Din luna lui Mart
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti.In
Dobrogea, martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului, ca norocul sa fie mare si inaripat, scrie
ecolife.ro.
Prin judetele
Gorj si
Dolj este amintita si culoarea albastra pentru unul din firele snurului. In aceste zone, martisorul era purtat numai de catre fetele mari, care il purtau ascuns in san. Perioada purtarii martisorului era, cel mai adesea, „toata luna martie”. Insa, in functie de zona, se purta si numai una sau cateva zile, dar si una, doua, trei saptamani sau o luna, ajungandu-se, prin
Valcea, chiar si pana la doua-trei luni. Dupa ce era scos, de cele mai multe ori snurul se pastra in casa in lad de zestre, contorm
traditionalromanesc.ro.
Si astazi, in anumite zone ale tarii, datina spune ca mamele trebuie sa prinda la mana copilului sau la gat o moneda de argint. Copilul care va purta acest martisor va fi precum argintul: curat si sanatos, fiind ferit de friguri totodata.
Mamele care agata martisorul in pieptul copilului sau la incheietura mainii trebuie sa se fereasca sa nu fie vazute de femeile insarcinate. Ori altfel, copilul care se va naste va avea un semn pe chipul sau.